"LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, CARE L-A DENIGRAT MIZERABIL PE DIVINUL EMINESCU" – 20947 rezultate
0.04 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
forfecari
Forfecările lui Bogdan
de Bogdan Geana
Calimero
Textele lui Calimero
de Laurențiu Orășanu
TTTristan Tzara
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...
110 poezii, 0 proze
ASAlexandru Teodor Stamatiad
Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...
5 poezii, 0 proze
Alexandru Petroff
Pseudonim literar al lui Dumitru Theodorescu, născut în București la 13 octombrie 1885. O călătorie în Grecia, făcută în adolescență, îi relevă frumusețile Eladei, de unde viul său interes pentru poezia parnsiană și neoclasicism. Licențiat în litere și filozofie. Debutează în 1898, sub pseudonimul D. Castilli, în Foaia interesantă. Sedus de prestigiul cenaclului macedonskian, se va forma în această atmosferă, favorabilă și preocupărilor sale estetico-ocultiste, exprimate în revista Hermes, pe care o scoate în mai 1903. Al. Macedonski dă aici articolul-program Spre ocultism. Orientări ulterioare spre teozofie și filozofie socială. Moare la 20 august 1940, total uitat. Fizionomie singulară, ușor esoterică. OPERE: Poezii, Colecția Gorgonei, Buc., 1903; Fragmente de popularizare, Buc., 1926. COLABORÃRI: Capitala (1898); Revista literară (1898); Literatorul (1899); Hermes (1903); Românul (1903-1904); Democrația, Convorbiri literare etc.
2 poezii, 0 proze
HFHoria Furtună
Născut la Focșani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună și al Plautinei Speranța Vasiliu, originară din Lipova. Urmează liceul în București, la \"Matei Basarab\", absolvit în 1906. Studii juridice la Paris: \"bachelier en droit\" (1908), licențiat în drept(1909). Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amândoi admiratori ai lui Alexandru Macedonski, \"descoperit\" și editat în colecția \"Cărțile albe\". \"Florile sacre\" apar în 1912 cu o scrisoare de mulțumire către cei doi tineri poeți. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în țară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiembrie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară și mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor \"Flacăra\" și \"Democrația\", în 1916, activitate continuată și după război. Deputat, prefect, director teatral, conferențiar la radio (1939-1947). Autor de...
3 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
TATudor Arghezi
1880 21 mai se naște la București Tudor Arghezi, pe numele său real Ion N. Theodorescu. 1887 – 1891 Este elev al școlii primare „Petrache Poenaru”, situată în apropiere de Piața Amzei. 1891 – 1896 Urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir”, apoi cele ale liceului ”Sf. Sava”, din București. 1896 Anul debutului literar. Publică în ziarul Liga Ortodoxă, nr. 9, condus de Alexandru Macedonschi, poezia \"Tatălui meu\". În același ziar și în Suplimentul literar al acestuia mai publică încă 14 poezii, unele semnate Ion Theo. 1897 – 1899 Publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă, pe care le semnează cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi. Acest pseudonim literar, ortografiat Arghezi, devine, în 1956, prin act oficial, nume definitiv pentru poet și familia sa. Întrerupe studiile și se angajează laborant la fabrica de zahăr Chitila. 1900 În primele zile ale lui februarie intră la mănăstirea Cernica. După un noviciat de șase luni este hirotonisit diacon, primind numele de...
61 poezii, 0 proze
AAristotel
Aristotel (Greacă: Αριστοτέλης) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși Platon a pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa. Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraș din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea și bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa,...
1 poezii, 0 proze
AMAlexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
AMAdrian Maniu
Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, București - d. 20 aprilie 1968, București) a fost un scriitor român, poet tradiționalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriței, Rodica Maniu și cumnatul pictorului Samuel Mutzner. S-a născut la București, din părinți de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licențiat al Facultății de Drept din București dar nu profeseaza niciodată după examenul de licență. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineața și Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912). Versuri Figurile de ceară, (1912), debut editorial Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915 Lângă pământ, Ed. Cultura Națională, 1924...
21 poezii, 0 proze
VPVintilă Paraschivescu
Vintilă Paraschivescu (n. 7 februarie 1890, București, d. 6 februarie 1965) a fost un poet român asociat cu simbolismul. A absolvit liceul și Facultatea de drept la București. A debutat în 1911, la Junimea literară. Se apropie în 1912 de Convorbiri literare, unde publică poezii și articole. În 1914 se alătură grupului de la Viața nouă, devenind un mare admirator și prieten al lui Ovid Densusianu, al cărui executor testamentar va fi la moartea acestuia în 1938. Luptă pe front în 1916-1918. Polemizează la sfârșitul războiului cu Alexandru Macedonski. Este premiat în 1923 de Academia Română pentru volumul Cascadele luminii. O dată cu dispariția Vieții noi, poetul se retrage din literatură, consacrându-se activităților profesionale: avocat al statului și sef de contencios. Opere * Cascadele luminii, București, 1921 (reeditată în 1938 la Ediutra Literară a Casei școalelor) Colaborări Junimea literară (1911-1912); Convorbiri literare (1912, 1914, 1915); Viața nouă (1914-1925); Universul...
3 poezii, 0 proze
LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, CARE L-A DENIGRAT MIZERABIL PE DIVINUL EMINESCU
de George Budoi
LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, CARE L-A DENIGRAT MIZERABIL PE DIVINUL EMINESCU (pamflet) Ăst grécotei românizat, Cu bunul-simţ fiind certat, Doar piele, os şi-un pic de zgârci, Cu gâtul lung, de...
Condiția geniului vis-a-vis de trăirea românească
de Sitar-Taut Daniela-Monica
Volumul lui Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și Istoria… lui G. Călinescu (Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010), „Ediția a II-a restaurată și adăugită”, aprofundează notațiile publicate în...
Castelul
de Alexandru Macedonski
Castelul în ruine domnește peste vale… Din turnuri retezate se-mprăștie o jale, Și stema ce pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mâncată e de vânturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și...
Alexandru Macedonski,, Ed. Tineretului, 1965
de jimmy cotetz
Aceasta editie, modesta grafic, din cadrul bibliotecii scolarului(cu coperta verde),este ingrijita de Mircea Zaciu care semneaza prefata si notele. Trebuie spus, din capul locului, ca Zaciu se...
PAȘII POETULUI (Lucian Blaga)
de Tudor Cristea
PAȘII POETULUI (Lucian Blaga) POEZIA lui Lucian Blaga reprezintă, dacă exceptăm contribuția românească la inițierea mișcării dadaiste, primul moment de sincronizare evidentă și radicală cu literatura...
Tudor Vianu și literatura comparată
de Ioan Ivașcu
Tudor Vianu s-a născut la 27 decembrie 1897, stil vechi, în familia medicului primar al orașului Giurgiu, Alexandru Vianu. Casa părintească a fost evocată cu dragoste de către omul de cultură de mai...
Poeta Ligia Gabriela Janik își proiectează poemele pe cer
de Cristian Petru Balan
Amatorii de poezie bună din România au constatat că după căderea comunismului acum un sfert de veac, pe teritoriul mioritic a apărut un val cald și curat de poezie spirituală pe care aș numi-o...