"Invocatie blanda" – 4709 rezultate
0.04 secundeMeilisearchTed Berrigan
A fost unul dintre cei mai importanți poeți ai generației lui, faimos nu numai pentru scrisul său invocator din The Sonnets (1964) dar și pentru poeziile sale lirice ulterioare. A fost un profesor și un model pentru mulți poeți, în diferite universități, cât și în casa lui din Manhattan s Lower East Side. A murit la 4 iulie 1983. *** Ted Berrigan (15 November 1934 – 4 July 1983) was an American poet. Berrigan was born in Providence, Rhode Island, on November 15, 1934. After high school, he spent a year at Providence College before joining the U.S. Army in 1954 to serve in the Korean War. After three years in the Army, he finished his college studies at the University of Tulsa in Oklahoma, where he received a B.A. in English in 1959. He received his M.A. from Tulsa in 1962. Berrigan was married to Sandy Berrigan, also a poet, and they had two children, David Berrigan and Kate Berrigan. He and his second wife the poet Alice Notley were active in the poetry scene in Chicago for several...
3 poezii, 0 proze
Gabriel FATU
S-a nascut intr-un sat numit Luminita, comuna Topolog, in judetul Tulcea. Dupa liceu a venit la Bucuresti si patru ani consecutiv a dat examen la teatru. Intr-un final a reusit, a absolvit in iulie 2000, dar vroia sa renunte, deoarece, credea atunci, "daca nu stii pe nimeni nu prea ai sanse....". A vrut sa mearga la Tulcea sa lucreze in asigurari. Primise o invitatie de la Cairo pentru festivalul de teatru din septembrie si a vrut sa mearga, totusi, sa joace spectacolul, sa nu incurce echipa. Si, s-a intors plin de glorie: a primit "Premiul pentru cel mai bun Actor". La intoarcerea in Romania, a primit un rol intr-un nou spectacol la Teatrul de Comedie, apoi la Nottara. A intrat si la televiziune, s-a angajat la UNATC (fostul IATC). Din 2004 pana in 2006 a jucat la Teatrul Foarte Mic. din Bucuresti. Din 2006 joaca in Laptaria Enache in spectacolele "HELL" de Lolita Pille (cu Adriana Trandafir, Cristi Iacob etc) si, in cea mai recenta productie marca Teatrul Daya, "SI CAII SE IMPUSCA,...
5 poezii, 0 proze
Petru Popescu
Petru Popescu (n. 1 februarie 1944 București) este un romancier, scenarist și realizator de filme american de origine română. După terminarea liceului „Spiru Haret” se înscrie la Facultatea de Litere, secția limbi străine ( germanice ), licența luată în 1967 cu specializarea literatură comparată. Debutează în 1966 cu placheta de versuri „Zeu printre blocuri”, pentru ca în 1969 să apară „Prins”, roman de mare succes în epocă și care îl înscrie pe autor ca pe un promotor de referință al literaturii citadine. A obținut o bursă Gottfried von Herder la Viena ( 1971-1972 ). În 1974 acceptă o invitație din partea Universității din Iowa de a participa la un seminar internațional International Writing Program, ocazie cu care se hotărăște să nu se mai întoarcă în țară. Stabilit în Statele Unite ale Americii din 1974, s-a impus drept romancier și autor de scenarii ale unor filme de la Hollywood. Provenit dintr-o familie de intelectuali ( tatăl, Radu Popescu, a fost un cunoscut cronicar dramatic,...
2 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Invocatie blanda
de Grig Salvan
moarte dulce,moarte amară,sfioasa moarte ție-ți dau trei ceasuri de noapte trei ceasuri de zi ale tale sînt ceasurile mele tîrzii... de-a pururi mă duci pe-o cărare cu tine! ochii de ce ți-i ferești...
Invocație
de Dimitrie Karnabatt
Mi-e inima o rană de doliu și de sânge. Atâtea suliți arse prin ea au străbătut, Că-n ochi nu-mi mai rămase nici lacrimi pentru-a plânge Pe florile uitate de vara ce-a trecut. O, muză, tristă muză!...
Invocație creștină
de Mahok Valeria
Invocație creștină Cerne Doamne, pe pământ Ploi de pace şi armonie! Să cadă încet şi blând Colindul de bucurie, Peste cetini argintii Şi mulțime de copii, Lângă marea lumii vie, Creștinească...
invocație
de Șerban Foarță
Voua, celor din hronici, pecetii si herburi fiarelor nepascatoare de ierburi, nepasatoare de carne de fiara, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajura, bour, cu schiptru si tiara, ma rog, sa va...
îndurătoarele pietre
de Viorel Tautan
îndurătoarele pietre 1. (trenul cu lotuși) orizontul poartă pe roți de fum trenul cu lotuși spre muntele din inima ta prin negura ca o stâncă pietre năzuiesc uitarea 2. (hibernală) nu flăcările umbra...
Dinescu si rivulutia
de Petre Anghel
Primul care a aparut la Televiziunea română, în 1989, a fost chiar revoluționarul de profesie Mircea Dinescu. Era cel mai indicat să reprezinte poporul, fiindcă venise de la Slobozia (născut în...
Între două trenuri
de maroga mihai adrian
- Ooo, ce frumos îmi zâmbiți doamnă! Îmi cer iertare dacă nerăbdarea, tumultul care și-au făcut locul și care nu sunt străine în totalitate de fulguranta dumneavoastră apariție, mă împing la...
Lacrimi frânte... (Invocare)
de Iulia Elize
Dacă exiști în lumea-aceasta blândă Ca o oglindă, mie, desenată Din sfântul meu nisip, ce-i fără pată Să mi te-arăți, căci nu sunt de osândă. De mă visezi, miliarde ani, în spate Pe-acest pământ,...
invocatio
de Negru Vladimir
moto: \"Tota pulchra es amica mea et macula non est in te\" deșert de cuvinte până la capătul lumii numai glasul răgușit al celui care strigă numele tău ca un tren pe care-l auzi numai când pleacă în...
Poem simplu în două culori
de Ion Scalen
Argintule! strigai și marea-mi disperare rămase agățată-n fragede chenare, prefigurând, enorme, iubirile de spații ajunse intangibile la saturații. Am invocat, cuminte, vâna mea nebună și ea...
Simona Marcu [ Sugar brown ] - imaginație și cuvinte de caramel
de Maria Prochipiuc
Caramel - culoarea nopților de adio, culoare a sufletului ce dă târcoale unui scenariu irepetabil de dulce și întreg. Caramel - memorie ce cheamă o altă încărcătură, pe cea a inteligenței bronzului...
Serafimul și heruvimul sau mângâierea conștiinței și mustrarea cugetului
de Ion Heliade Rădulescu
Blând serafim! o, înger! ce este-a ta solie? Care îți este slujba? Ce vrei aicea jos? Pacea vestești tu lumii? Pacea aduci tu mie? Ce flăcări pui în sânu-mi, o, serafim frumos?! Ochii tăi... e...
Nouăsprezece – Douăzeci august două mii cinci
de Trifanov Alina Gabriela
În răstimp de seară, cum de-o lumânare va arde până ieri. Ochii s-au dus, ce tristețe în spiritul cultural al celor nevăzute, neauzite, neîndrăgite de nimeni, chiar plictisitoare. Omul obișnuit...
Domnișoara Christina
de Bogdan Cristian Blascioc
Recitindu-l pe Eliade, proza lui mai exact, mi-am dat seama a posteriori despre multitudinea implicațiilor culturale ale operelor marelui nostru filosof și literat. Romanul scurt \"Domnișoara...
frunze pe caldarâm
de Ioan-Mircea Popovici
ultima cărare înaintea primei cărări paradoxal-abisal-fatal a poveste cu frunze pe caldarâm plâng ploile de toamnă vorbeau toate deodată niciodată gemenele minciuna și frica nu vor naște fericire...
O plimbare cu mașina galbenă a Irinei Nechit
de Paul Gorban
Irina Nechit Copilul din mașina galbenă Ed. Cartier, Chișinău, 2010 Irina Nechit este o poetă de forță în Republica Moldova și recunoscută atât în România, dar și în alte state ale lumii. Ea s-a...
