Căutare

După chip cunoști o floare, Păsările după cânt, Aurul după culoare Și omul după cuvânt. FESTINA LENTE al Alergătorului între A Nu Fi, A Fi și A Nu Fi ► 25.04.1939 – comuna Țuțulești, județul Argeș; „Fiu al satului”; ► Școala Medie Tehnică de Comerț – S.M.T.C. „Nicolae Kretzulescu” din București (1954-1957); ► Examen de admitere – cu poezii proprii – la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică - I.A.T.C. București (1957 și 1958); ► Absolvent al Școlii Populare de Artă Ploiești – Cursul „Arta Actorului”. Profesor: regizor Gigi Ionescu (1961); ► Licența în Filozofie; doctorat și practică la catedră (1973-1976); ► Absolvent al Programului Academic de Studiere a Bibliei (2005-2006); ► Redactor și redactor-șef al săptămânalului „Metalurgistul” – organ de presă al conducerii Uzinelor „1Mai” din Ploiești (1964-1989), devenit în decembrie 1989 „Realitatea UPETROM” (1989-1990), iar din 1993 „Concordia” (1993-1996); ► Secretar general de...

133 poezii, 0 proze

Petru Anghel

Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...

1 poezii, 0 proze

Petru Cretia

Petru Cretia (21 ianuarie 1927 Cluj–14 aprilie 1997 Bucuresti). Studii universitare la Bucuresti, Facultatea de Limbi clasice. Din 1952 pana in 1971, cariera universitara: asistent, apoi lector la Sectia de limbi clasice a Facultatii de Litere din Bucuresti. Cercetator la Institutul de Filozofie intre 1971 si 1975. Din 1975 editeaza, alaturi de Dimitrie Vatamaniuc si un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Romane, sub egida Academiei Romane, editia nationala a operei lui Mihai Eminescu. Din 1971 coordoneaza impreuna cu Constantin Noica editia Platon la Editura Stiintifica. Dupa 1989 conduce revista de istorie literara Manuscriptum. Scrieri originale: Norii (Cartea Romaneasca, 1979) Epos si logos (Univers, 1981) Poezia (1983) Pasarea Phoenix (1986) Oglinzile, (Humanitas, 1993) Luminile si umbrele sufletului (1995) Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997) In adancile fantini ale marii (1997)

12 poezii, 0 proze

Aurel Onișor

Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...

21 poezii, 0 proze

Melania V. Ducar

"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu

21 poezii, 0 proze

Albert Toderascu

ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...

14 poezii, 0 proze

ion cranguleanu

* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!

0 poezii, 0 proze

slavu diana

.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț

90 poezii, 0 proze

corina ionita

Corina Claudia Ioniță Dn: 01.01.1979, Timișoara Domiciliu: Galați Corina Claudia Ioniță – mamă, soție, artizan și scriitor. Începând cu anul 2012 își testează creativitatea ca artizan, având la bază o moștenire de familie – străbunicii de pe linia maternă având o firmă de pălării începând cu perioada interbelică, străbunica încheindu-și activitatea în jurul vârstei de 80 de ani. Scrisul, însă – tot moștenire de familie, întrucât mama ei scria poezii – este mai mult decât un hobby cu care cocheteaza încă din preadolescență. Debut literar. Înger sălbatic / Corina Claudia / Metamorfoze. Cu un simț al umorului rafinat, Corina Claudia Ioniță reușeșe să-l transpună intr-un poem de tip Haiku – Înger Sălbatic fiind volum de debut, autobiografic, bilingv de poezie și proză, colecția Metamorfoze, editura Limes – Cluj 2015. Antologie – Uni versuri, editura Axis Libri, Galați 2016 Poemele autoarei se pot regăsi și pe paginile web: Rețeaua literară, Negru...

11 poezii, 0 proze

Intre păsări

de Mihai Eminescu

Cum nu suntem două păsări, Sub o streșină de stuf. Cioc in cioc să stăm alături Intr-un cuib numai de puf! Nu mi-ai scoate oare ochii, Cu-ascuțitul botișor, Și alaturea de mine, Sta-vei oare binișor?...

PoezieClasic

Între păsări

de Mihai Eminescu

Cum nu suntem două pasări, Sub o streșină de stuf, Cioc în cioc să stăm alături Într\'un cuib numai de puf! Nu mi-ai scoate oare ochii Cu - ascuțitul botișor Și alăturea de mine Sta-vei oare binișor?...

PoezieClasic

Între frunze

de Alina Maria Ivan

lasă-ți trupul să adoarmă în culori închiriază-ți privirea inimii mele strânge în brațe un nor apoi să pășim încet pe toamnă ridică frunzele moarte în mâna stângă prinde-mi aripile în palmă aici nu...

pentru o artă poetică

de florin bratu

între păsări și viermi oamenii sunt mai aproape de păsări marea majoritate a timpului mai ales când nu plouă viermii locuiesc la maxim 5 metri sub pământ adepți convinși ai undergroundului păsările...

N-am cui, Toadere

de Florin Andor

între noi umbra sună încet lăstar pregătit să ardă linii printre care ies minunile și apa nu curge mai mult decât s-ar cuveni mi-e frică de mâinile ei un fel de coșuri lungi ridicate dintr-o ceară...

Atelier

gușa-porumbelului

de Vasile Munteanu

împotriva fiecărui vis se ofilește floarea tivul toamnei destrămând încet voi rămâne între păsări călătoare dezbrăcat în pielea de poet mulți vor rătăci fără izvoare însetați ca orice zi de luni...

moartea este obligatorie

de Ștefan Petrea

mi-am amputat picioarele gândului și am montat acolo aripi să pot merge la întreceri între păsări moartea este obligatorie pe tulpini de viață se așază în corolă ca un cântec de lebădă spre a suci...

mi se spune bigudiu

de Dacian Constantin

dacă aș reuși să scot din gât acest nod de sârmă ghimpată poate aș face din el un gard în jurul blocului sau un staul pentru ideile tale cornute în fond eu nu sunt decât o conductă cu păr și...

noaptea, canalul de fugă al unui urs-cerșetor

de Vasile Munteanu

nopțile calde petrecute pe râuri întunericul crescând dintre coșuri industriale muncitori mai înstăriți spălându-și la ieșirea din tură în canale mașinile mereu neperformantele mașini autohtone...

viitorul

de bianca marcovici

lacrimile curg nu plâng le înghit și te scufunzi în tine/ te regăsești greu după primul sunet al alarmei, sau zgomote bizare, tancuri zburătoare pe cer între păsări speriate/ nu e loc de ego după...