Căutare

Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!

9 poezii, 0 proze

Constantin Mile

Ilustru întemeietor al presei românești democratice. In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul”, ,,Drepturile Omului”, ,,Facla”, publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile, N.D. Cocea au desfasurat o virulenta campanie antimonarhica. In spiritul organizarii politice a lucratorilor industriali au activat cercurile socialiste, dupa 1887 cercurile muncitoresti, si apoi cluburile muncitoresti. Ele au grupat intelectuali ca: Zamfir Arbore, Constantin Mile, Ion si Sofia Nadejde. In 1888, socialistii au participat la alegerile parlamentare, reusind sa trimita in forul legislativ al tarii pe primii doi deputati socialisti, Ion Nadejde si Vasile Mortun. In 1893 s-a izbutit inchegarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania ce avea ca organ de presa ziarul ,, Lumea noua”. La conducerea partidului s-au aflat intre altii, Constantin Mile, Vasile Mortun, Ion Nadejde si Al. Ionescu. Ați zis-o; mîne însă a voastră cuvântare De-am lua-o noi, nebunii, de-om zice tot ca voi:...

2 poezii, 0 proze

Ileana Petrovici

Liceul de coregrafie Micuța lebădă era încă o copilă care credea că paralela 45 ar putea fi o panglică pe care s-o înfășoare-n păr noaptea auzea orașul cum scrâșnește îmbibat de petrol sondele îngânându-i oftatul prima ei păpușă a fost o marionetă ale cărei ațe se încurcau mereu cu ea-n brațe a cunoscut-o într-o sala pardosită cu note muzicale pe doamna Margareta împărtășindu-i primele noțiuni de balet timpul nu mai avea răbdare devenise o tornadă ce o desprinse de poalele mamei unicul punct de referință din viața ei abandonând brusc cuibul copilăriei migrând spre o nouă lume așa se trezi catapultată într-o sala mare împrejmuită toată cu oglinzi creându-se o stranie relație cu imaginea sorei ei o confruntare permanentă stimulând autocontrol și o atentă coordonare a mișcărilor absorbită de muzica lui Bach,Mozart,Beethoven care-i asistau pașii dându-le muzicalitate studiul desfășurat zi după zi transforma corpul fetiței tendoanele căpătau flexibilitate alungându-se arabescurile luau...

34 poezii, 0 proze

Tudorache Maria-Mirabela

Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...

10 poezii, 0 proze

Danila Adriana

M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...

4 poezii, 0 proze

Vincze Farago Zsolt

Există un scop al literaturii ... există un motiv pentru multele încercări de evadare într-o lume doar a mea , cu un pix si caietul meu de poezii , unde să scriu , să pun întrebări si să-mi răspund ... sunt printre ultimii romantici din lume , încă mai cred ca există acea iubire de vis ce se dorea împlinită in vremurile ce par de mult apuse ... speranța e relativa , e doar un rezultat al reușitelor pentru care ai nevoie de curaj pentru a întreprinde ceva nou sau ceva mai bun , pentru suflet , pentru cei ce exista si simt cu adevărat că sunt în stare să gândească ...

6 poezii, 0 proze

Dumitru Theodor Neculuță

Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....

1 poezii, 0 proze

Panait Istrati

Scriitorul român de expresie franceză se naște la Brăila, ca fiu natural al spălătoresei Joița Istrate și al unui contrabandist grec. Crescut la Baldovinești, satul mamei sale, urmează cu greu școala primară, în 6 ani, ramînînd doi ani repetent. E ucenic într-o cîrciumă, plăcintar, vînzator ambulant, ca să-și cîștige existența. Copilul sărac începe să citească mult. Călătorește hoinar la București, Constanța, Cairo, Neapole. Este atras de sindicate și de programul socialiștilor. Vagabondează din nou prin lume (Cairo, Paris, Elveția). Viețuind în mizerie, se îndreapta spre Nisa, bolnav și singur pe lume, unde în 1921 încearcă să se sinucidă. Este salvat. Îi adresează o scrisoare lui Romain Rolland, acesta îi răspunde și, în 1923, apare povestirea “ Chira Chiralina “, cu prefața cunoscutului scriitor. În 1927, vizitează Moscova si Kievul (asistă la turnarea filmului după această povestire). În 1929 revine în U.R.S.S. și află, pe viu, adevărurile despre dictatura comunistă a lui Stalin....

6 poezii, 0 proze

Mircea Ivănescu

Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...

40 poezii, 0 proze

Intr-o lume noua, noi vom fi primii alesi s-o intelegem

de Marinescu Victor

Introducere Au trecut sapte spectre de cand s-a descoperit ca nu suntem singuri. Imi aduc aminte si acum dimineata cand m-am trezit pentru ultima oara alaturi de ea. Era fericita. Nu cunoscuse acele...

Intr-o lume noua, noi vom fi primii alesi s-o intelegem-Ratacire

de Marinescu Victor

Alb! Atat de alb! Sunt ca un nor de vreme frumoasa care isi picteaza cerul impins de vant. Langa mine se inalta cateva figuri. Imi par cunoscute. Se agata de copaci si-I infloresc. O primavara mai...

Într-o lume nouă, noi vom fi primii aleși s-o înțelegem

de Marinescu Victor

Începuturile Alb! Atât de alb! Sunt ca un nor de vreme frumoasă care își pictează cerul împins de vânt. Fără nimic care să împingă liniștea, locul ăsta pare nemișcat de milioane de ani. Ar putea fi...

Într-o lume nouă, noi vom fi primii aleși s-o înțelegem

de Marinescu Victor

Mânecile lor late de un ceas îmi hipnotizau umbra. Se lipeau de spatele meu, rece, fără strop de lumină ca un fior de spaimă. Eu doar țineam ochii deschiși și număram culorile. Dacă eram axul unui...

Într-o lume nouă, noi vom fi primii aleși s-o înțelegem

de Marinescu Victor

-Soarele are degete? -De ce? Așa îl știu dintotdeauna. Când mă trezesc dimineața, e ca un grăunte în spicul de grâu și încet încet își face loc până în pâinea noastră. Tu cum mănânci pâinea? -Păi...