"Iată soarele" – 20054 rezultate
0.01 secundeMeilisearchRoman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Popescu George
iată urma de lup, e adâncă. mai jos, un om a murit în gând, un altul a început să se lingă din vârful unui copac, crezând că e lup. lupul cu coama răsucită, purtând între măsele iluzia din trupul omului răstignit pe pământ.
14 poezii, 0 proze
Estela Raileanu
"Copilaria e inima tuturor varstelor".(Lucian Blaga) Iata maxima, esenta careia imi dirijeaza activitatea de ilustrator in domeniul graficii cartilor pentru copii. Mai multe voi scrie data viitoare.
3 poezii, 0 proze
Stanescu Dragos Nicolae
daca nu am stiut ca ma nasc , iata paradoxal , nu stiu nici cand imi va sosi timpul sa mor.las treaba asta in slujba altora , daca va fi vreodata nevoie...de vreo biografie...
24 poezii, 0 proze
Vlasceanu Alexandra
Sunt in clasa a XI a C la liceul teoretic "G.M.Murgoci" Braila si am 17 ani. Iata-ma iar pe acest site dupa 4 ani de zile. Sunt studenta anul IV la medicina si pur si simplu nu imi vine sa cred ca aceste texte imi apartin. Par insipide. Poate chiar asa si sunt. Dar reprezinta gandurile si emotiile unei persoane care si-a trait si isi traieste viata cu o intensitate nebanuita. Asa ca fiti si voi ingaduitori.
11 poezii, 0 proze
miron
sunt un tip de viatza,care acccepta orice provocare...am foarte multzi prieteni si imi place sa fiu mai mereu in preajma lor...gata oricand de a inchega noi relatzii...nu stiu daca am zis undeva,am 25 ani...eu scriu de foarte mult timp,dar iata ca tocmai acum am ajuns si aici...am inceput prin a scrie textele unor piese rock...sper ca versurile mele sa fie si pe placul vostru...
7 poezii, 0 proze
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
elena dogaru
nascuta prin focsani(cred!)din parinti normali...am ajuns la concluzia ca se merita sa fiu cat mai nebuna sa pot supravietui in aceasta lume dementa...si iata-ma pe drumul meu acum in cautarea acelui lucru ce-mi lipseste inca...
21 poezii, 0 proze
RTRaluca Tarlungeanu
Totul porneste de la o incapacitate de comunicare, se nasc apoi texte care tin loc de exercitii de exprimare, se naste dorinta de a impartasi cu altii senzatii si emotii, se naste un pseudonim. Iata cum incepe o aventura in necunoscut, iata cum ma arunc in lumea voastra si-mi dezvelesc simturile si gandurile in fata spiritului vostru critic. Judecati-ma ca pe o necunoscuta dar cititi cu sufletul, e tot ce-mi doresc.
6 poezii, 0 proze
Iată soarele
de karla zercicov
Iată soarele. O lumină verde se strecura printre genele încâlcite. Fata se ridică din colțul ei, mahmură. Se lipi de val.
Viața
de malis denisa
Când soarele-și arată fața, să-ți șteargă lacrima din ochii, să-ți umple inima și viața, să-ți dea fărâme de noroc, Tu să-ți ridici ușor privirea, să vezi lumina de pe cer, să simți în tine...
totul se vede
de Andrei Gamarț
dacă nu mai am pe nimeni alături în geam stă o pădure și îmi acoperă soarele așa sting lumina care mai este și mă dezbrac de tot iată frigul iată corpul meu iată tot ce am astăzi de nu ar fi așa de...
In
de Parfenie Iliieas
In nesfarsita abundenta De Emotii Am Pietrecut o Vara... Si iata Soarele apune Anume Si Fericirea mea tot creste Si mai mare... Oare... Se cununa Luna Si cu steaua mea Polara... Asa e Rasaritul si...
Nil
de Murium Mus
De cât timp am aceste gânduri Iubito tu pe toate le umpli Precum ploaia care cade și noaptea care întunecă pământul Tu peste tot te afli Dar eu tot nu te găsesc Singurătatea,cel mai cumplit chin Cea...
eternelia (25)
de nicolae silade
* * * o, câtă bogăție în această sărăcie! și câtă viață în acest deșert! nu vede nimeni? nimeni nu aude? iată soarele: al cui ești tu? îl întreb. pământul, luna, stelele: ale cui? ale cui sunt...
poem
de Vasile Mihalache
vine un timp când ajungi lângă un oraș necunoscut cu ziduri care se deschid ca paginile unei cărți începe printr-un gang unde te așteaptă o pereche de pantofi lustruiți cineva s-a descălțat și a...
Dintre poeziile lui Valeriu Barbu (46)
de Maria Tirenescu
aprilie 2008 1. «Apriliadele 1» frig teribil de frig de parcă sângele-i din mii de statuete minuscule când eram lângă tine căutam cuvinte frumoase, neasemuite, un fel de maxim al expresiei – nu era...
Scrisului
de florian stoian -silișteanu
merg la drum merg printre ramuri ostenind măslinilor numai floarea crinilor dă mirosul mâinilor numai de cuțât de măr zboară altul un cocor se așează se hodină așteptând din zbor lumină - Unde mergi...
clone
de Daniela Luminita Teleoaca
mâinile noastre ciunte desenează în aer sfere fără centru. în ochii mei rătăcirile tale sapă haotic. caută ceva ce nici ele nu știu. în palmele tale femeia din mine nu o aude pe Eva. niciun Creator....