"Frunzele și rădăcina" – 15257 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
PLPteancu Laura
Ne nastem frunze pe acest pamant. Cu timpul dobandim scoarta, radacini, flori care se nasc si mor in liniste sau in disperare. Intotdeauna in buzunarul cel mai minuscul si mai intunecos pastram un vis, ca un bob de mazare intr-o pastaie.
46 poezii, 0 proze
AȘAndreea Cristina Șarba
"NU CAD FRUNZELE CI TIMPUL SE SCURGE FOSNIND, IAR NOI IL ASCULTAM SI TUTUROR NE E FRICA..." 29.01.1987 – apariţia mea pe lume. Lucrez in domeniul cercetarii. Poezia - legătura mea cu stelele morgana_criss@yahoo.com
20 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
LRL. R.Claudia
....am parul de culoarea frunzei adormite, am ochii stravezii, locuiesc la malul marii, iubesc: frumosul, viata! ...sufar, citesc, scriu, lucrez, ma plimb... ma intreb daca pomii infloresc singuri sau trebuie sa fie casatoriti inainte de a lega rod, ma intreb cand a aparut sentimentul, sensibilitatea, zambetul, sarutul... oare au fost inainte de noi, dupa noi...sau odata cu noi... ma intreb cum reusesc unii sa traiasca fara ele... ma intreb daca diavolul este un strain fara chip sau este de printre noi... ma intreb daca frunzele vorbesc intre ele... ma intreb de ce pe unii oameni reusim sa-i scoatem din noroi dar nu reusim sa scoatem noroiul din ei... ...................................................... sunt corecta, punctuala....dar am un mare defect: vreau ca toti oamenii sa fie la fel..... Sunt omul care doresc dincolo de necesitatea momentului actual si stiu ce am de dat si ce am de primit. http://www.trilulilu.ro/folkforever/35b254a58ae034
13 poezii, 0 proze
SEMENESCU MARIA_ELENA
M-am nascut intr-un inceput de primavara ... Cand natura cauta nuantele de verde pe care sa le puna in frunze si in iarba si in ochii fetelor indragostite ; Cand gazele invatau dansuri noi in ritmuri free style; Cand pe ramurile ciresilor din gradina mea bulgari mari de flori albe isi lasau greutatea pentru a aseza pe fruntea mamei diademe... M-am nascut frematand de dorinta de a reaprinde in oameni focul lui Prometeu, de a sublima esente de suflet lasandu-le pe interfata dintre lumi . Am primit de la ursitoare in dar iubirea si incerc s-o las mostenire...
21 poezii, 0 proze
IVIon Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
Gabriela Marinescu
Născută în 13 noiembrie 1968 la Craiova. Nu am publicat nimic, dar am scris mult, și n-am păstrat nimic. Mi-a fost teamă de ridicol. Abia când fetița mea, Maria a venit pe lume, am avut curaj, pentru ea, să-mi fac publice versurile. Am absolvit un liceu cu profil mecanic, o facultate cu profil electric, și am lucrat în diverse domenii(agricultură- muncitor necalificat, învățământ- laborant, profesor suplinitor, învățător, într-o firmă particulară- operator financiar și asistent vânzări.) Îmi plac cuvintele, îmi place jocul lor... Îmi place să transform cuvintele în fraze, și frazele în texte....
29 poezii, 0 proze
ADAnghel Dumbrăveanu
Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...
17 poezii, 0 proze
Aurel Pastramagiu
S-a născut la 21 Iunie 1922, în Galati. In anul 1929 familia se mută la București. În Aprilie 1941 intră în "Frătia de Cruce" la liceul Titu Maiorescu din București. Absolvent al Scolii Navale (1942-1944),a functionat ca ofiter de marină militară în perioada 15 Aprilie 1944 - 15 August 1947. A participat la actiunea de evacuare a trupelor române din Crimeea, între 15 Aprilie 1944 - 13 Mai 1944, îmbarcat pe canoniera N. M.S. Lt. Cdor Stihi Eugen. Pentru comportamentul său este decorat cu "Coroana României" în gradul de Cavaler, cu panglica Virtute Militară, cu spade și frunze de stejar. Este licentiat al Facultătii de litere și filosofie din Bucuresti sectia filosofie, specialitatea psihologie, în 1948 și absolvent al Seminarului Pedagogic Universitar "Titu Maiorescu" din Bucuresti 1948. A fost arestat la 1 Iulie 1949, făcând parte dintr-un grup legionar care încerca să reorganizeze pe cei rămași fără legăturã în urma arestărilor, începute încă din 1948, în vederea...
2 poezii, 0 proze
DBDiana Buftea
24 de ani...un pumn de vise si de frunze moarte in bratzele toamnei, o bebitza - Yndra Iris, un Dumnezeu care-a murit - pe nume Leon..., fascinatia pentru tot ce inseamna mass-media si jurnalistica...si cam asta e tot ce a ramas din mine:)
15 poezii, 0 proze
Frunzele și rădăcina
de Alecu Donici
Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau Și cu zefirașii astfel se șopteau: — Dulce e viața frunzelor, când ele, De rouă lucinde,...
Poezia și vasul de lut al olarului
de Nincu Mircea
Poezia se scrie din suferință, din experiență, din trăire. Nu este un vas pe care olarul a învățat să-l realizeze dintr-o bucată de lut pe care o învârtește pe fusul roții de lemn modelând-o cu...
Impresii autumnale
de coZma
Din picături placide norii se scurg în cer Și frunzele-și azvârl arborii-rădăcină Ca să trezească vântul din zările-cortină Acum când spațiu-adună lacrima alcalină De-eter Uitarea rătăcește, scurmând...
Copacului vietii mele
de Diana Buftea
Si mor aici cu fiecare zi care trece Ma ofilesc inutil in gradin-asta rece Ma transform in balegar uscat - Ce-mi mai pasa ca timpul n-a stat? Imi inchid petalele ca dupa tine Si n-am sa mai...
Stingerea drumetului
de silviu dachin
Se zbat in mine chemari sufocate de prea Stramta-mi omenire, Zari dansand in fulgere calde, Stancile brazda sub plugul vremilor, Albii purtand sivoi de margarinte Si trenuri indiferente purtandu-ma...
doruri
de Daniela Luminita Teleoaca
și-mi era dor dor dor de mine cea de altădată și-mi era frig frig frig că adunasem toate frunzele și felinarele și surâsurile și binecuvântările și prăpăstii de aripi mângâiate și înălțate remotivate...
frunze moarte
de Macovei Costel
copacii își trag vălul de-întuneric și-alungă luna să nu-i sâcâie a ceartă își pleacă frunze pleoape să nu strângă rouă și rădăcini de vis departe-i poartă sunt nopți când frunzele sărută luna și...
Ochii tai cerneala-amara
de mircea trifu
Mă-ntreba mereu pădurea, unde-i rădăcina mea, Că-s născut la fel ca ea, sorbind lapte din pământul Ce-mi acoperea ca vântul frunzele și foametea Și de iarnă m-ascundea, să n-ajung lemne de foc. Eu îi...
Continuitate / fragmentare
de Nela
Rãsturnãm oameni şi sisteme, ca şi cum am fi eroi din basme ce luptã cu zmei şi balauri! Punem bariere şi limite de timp în orice: de la atât la atât, e voie de respirat, de la atât la atât, avem...
[după câteva zeci de lovituri până la sânge]
de Daniel Dăian
m-au rugat să-i las în pace ei știau cel mai bine când se vor usca din toate frunzele și vor umple raiul de crengi în fond de ce să-ți murdărești toporul cu urletul unui copac mai bine te încrunți și...