"Elogii" – 1601 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIoan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
DKDimitrie Karnabatt
"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...
5 poezii, 0 proze
Tiberiu Iliescu
Tiberiu Iliescu (n. 26 decembrie 1906, Craiova, d. este un poet român, cunoscut îndeosebi ca redactorul-șef al revistei interbelice Meridian (1934-1946) de orientare modernistă eclectică. Craioveanul Tiberiu Iliescu este un scriitor mai putin cunoscut, retinut de istoria literara drept un participant la miscarea de avangarda. Aici se afla si punctul de discordie in privinta interpretarii operei lui Iliescu. Conform recentei monografii a Xeniei Karo, Aventuri verticale, Tiberiu Iliescu este un autor care a apreciat in primul rind valoarea estetica si culturala, indiferent de locul in care aceasta se manifesta. Astfel, la revista Meridian, pe care a editat-o cu intermitente intre 1934 si 1946, scriau, e drept, Geo Bogza, Sasa Pana, Gellu Naum, apareau Marcel Iancu sau Victor Brauner, dar Tiberiu Iliescu deschidea paginile si unor elogii lui Vasile Parvan, G. Ibraileanu, O. Densusianu, personalitati fara legatura cu grupurile de avangarda, aflate uneori chiar in conflict deschis cu...
1 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
MDMaitreyi Devi
Maitreyi Devi (n. 1914 — d. 1990) a fost o poetă și romancieră născută în statul indian Bengal. A fost fiica filosofului Surendranath Dasgupta. Versurile ei au fost elogiate de Rabindranath Tagore. În 1933, Maitreyi Devi l-a întâlnit pe scriitorul român Mircea Eliade, care studia sanscrita cu tatăl ei și era găzduit de acesta. Legătura de dragoste dintre cei doi a fost sursa de inspirație a romanului eliadesc Maitreyi. Maitreyi a fost neplăcut surprinsă de această relatare și a scris propria sa versiune a întâlnirii: Na Hanyate, în limba bengali, sau Dragostea nu moare, în românește. În această lucrare, Maitreyi dezminte alegațiile de natură sexuală din romanul lui Eliade.
12 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
Corneliu Vadim Tudor
I. Poezii, Editura Eminescu, 1977 II. Epistole vieneze, Editura Eminescu, 1979 III. Poeme de dragoste, ură și spernață. Editura Eminescu, 1981 IV. Saturnalii, Editura Albatros, 1983 V. Idealuri, Editura Eminescu, 1983 VI. Miracole, Editura Albatros, 1986 VII. Elegii pentru vietăți, 1988 VIII. Recviem pentru mama, 1989
2 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Elogii
de Vasile
Cum să mișc nisipul Când clepsidra-i diafană? Prin ce încercări cumplite Trebuie să trec Pentru-a o face să apară? Mi-ai spus zambind: -Așteaptă trei! Și-am așteptat avar momentul nostru Trei zile,...
elogii ochilor
de Felix Onofrei
elogii ochilor ti-erau ochii ca cerul deschis cand atinteam prime priviri spre necunoscut s-atragator destin. apoi,cam nestatornic,spre caprui atragere ademenitoare am simtit. mister soptit din...
elogii 1
de holobaca gheorghe
soarele ateu barcă-njunghiată soarele ateu spin de orgoliu unghi cu ochi de umbră pe silexul amiezii oră sumbră abces ilogic hiperspațiu plebeu oglindă desferecată de apă dialog mort dintr-un oraș...
elogii 2
de holobaca gheorghe
geneza la pătrat pe când s-au rostogolit peste umeri pietrele pyrrhei s-au prefăcut în ochi de femei lăuze și jar de deochi litere numere pare și seceri deukalion le-a zvârlit mai departe și-au...
elogii 3
de holobaca gheorghe
pești de smarald calul de vid paște iarba inexistentă de pe câmpul cubului cu ochiul ciobit în porțile cu păr roșu bat necontenit făpturi rostite doar ca neființă latentă pașii tipăresc pe trotuar...
elogii 4
de holobaca gheorghe
zale de ape si mâine luna poate fi-mbrăcată în sânge zăvozii cu dinți de oțel pot oricând sfâșia jumătatea de curcubeu ce-a curs în pământ și-a prelins iertarea din cer până-n bolgii nătânge pe linia...
11 elogii pentru T.
de Vali Nițu
un timp dintr-un anotimp alb nebunia unui cuvânt prescurtat iubirea unui fulg în palma dorinței o picătură de apă încleștarea degetelor noastre o posibilă legătură dintre nume și vers dinspre suflet...
11 elogii pentru T.
de Vali Nițu
adeseori iubirea vine prea devreme sau prea târziu ca un poem rescris dintr-o partitură cu note celeste acolo mă privește femeia într-o fotografie peste seară o privesc doar eu mă știe gândul oare ea...
Lucrurile vagi
de elena gheorghiu
Elogii aiurite despre o filozofie prin tăcerea ta colaboraționistă, te duce cu mintea la o gogomănie, te trezești că alegi o falsă pistă. Nici o grijă avem mereu o idee să pari irezistibil, să fii...
Mai tare ca Tutankamon
de Sorin Olariu
Voi primi și eu elogii, Nu incape indoială, Dacă afl-arheologii Piramida mea...nazală.