"Elegie în unu" – 1690 rezultate
0.01 secundeMeilisearchFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
Gheorghe Asachi
Gheorge Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifică legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele...
15 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
Giovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
Johannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
Haralambie Grămescu
Haralambie Grămescu (18 ianuarie 1926, Plenița, județul Dolj - 2003) este un poet și traducător. Este fiul Elisabetei (născută Odinescu) și al lui Ionel Grămescu, țărani. Frecventează Facultatea de Medicină la Cluj (1945-1949), Școala de Literatură „M. Eminescu\" la București (1950-1952) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1964-1965). Între 1950 și 1972 este, pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară\" și „Luceafărul\", lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului\", dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. Grămescu urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta,...
1 poezii, 0 proze
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
Virgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Marceline Desbordes-Valmore
Marceline Desbordes-Valmore (June 20, 1786 - July 23, 1859) was a French poet. She was born in Douai. Following the French Revolution, her family emigrated to Guadeloupe. In 1817 she married her second husband, the actor Prosper Lanchantin-Valmore. She published Élégies et Romances, her first poetic work, in 1819. Her melancholy, elegiacal poems are admired for their grace and profound emotion. Marceline appeared as an actress and singer in Douai, Rouen, the Opéra-Comique in Paris, and the Théâtre de la Monnaie in Brussels, where she notably played Rosine in Beaumarchais's Le Barbier de Séville. She retired from the stage in 1823. She later became friends with the novelist Honoré de Balzac, and he once wrote that she was an inspiration for the title character of La Cousine Bette.[1] Her poetry is also known for taking on dark and depressing themes, which reflects her troubled life. She is the only female writer included in the famous Les poètes maudits anthology published by Paul...
27 poezii, 0 proze
Viorel Tautan
Născut la Bocșa Română,jud.Caraș-Severin.Învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal - în Jibou,prima promoție - 1961,jud.Sălaj.Stagiu militar între 1961-1963. Bibliotecar la Sindicatul CFR Jibou ('63 - '64). Facultatea de Filologie la Cluj, cursuri de zi (1964 - 1969).Profesor de Limba franceză,limba latină, limba si literatura română la Liceul Teoretic "Ion Agârbiceanu" din Jibou (1969-1973; 1990-2008). Conducător de cerc - teatru școlar și teatru de păpuși la Casa Pionerilor /azi - Clubul Copiilor/ Jibou (1973-1990). Școala populară de artă - actorie și regie teatru (1973-1976). Debut absolut în "Viața Studențească" - 1965.Debut poetic în "Tribuna" din Cluj - 1982. Debut editorial cu placheta "Jurnal în răspântii", Ed. Dacia - 1997. Apoi: - "Gesturi în oglindă", Ed. Paralela 45 - 2002,"50"(monografia Liceului Teoretic "Ion Agârbiceanu" Jibou);"Elegia Civis Transilvaniae", Ed.Limes, 2010. Apariții în Antologii bilingve - română-maghiară:("Alb-Negru/ Feher-fekete" (1998),...
19 poezii, 0 proze
Elegie în unu
de Daniel Thomas Dobircianu
am plâns la mormântul meu trist că am murit singur viața și moartea se pupau pe obraji chiar sub ochii mei am vrut să arunc în ele cu bulgări dar nu știam pe care o uram mai mult sub clopotele...
elegie în memoria unui sărut
de Nuta Craciun
aprind o țigară la capătul ei înserarea plutea în deghizări melancolice în neconcordanță mersul călare al timpului pe spatele meu respir gândul lunii sărutul tău se ține după mine pas cu pas te caut...
Între Orfeu și Euridice
de Tudor Cristea
ÎN UNUL DINTRE „fragmentele despre poezie” incluse la finele antologiei „La cules de îngeri” (2003), Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) încearcă să-și definească propria creație, comparând cunoscuta...
elegie de aprilie
de Virgil Titarenco
cînd linia roșie a orizontului nu se mai apropie nici măcar în treacăt iar plumbul se strecoară în oase făcîndu-se una cu tine cînd minciuna privirilor nu mai are nevoie de catifeaua măștilor iar...
Elegie pentru iubire și-un prieten imaginar, omnipotent, pe nume Mihai
de adrian pop
dacă ți-e frică de bărbați nu le fuți femeile zice Mihai mă uit direct în ochii lui bronz-vatman sictir bocanci 45 geacă lucioasă glugă de ceață glugă de moarte pîndind a venit pînă la urmă ca...
a 33-a elegie
de Antemir Antonio Eduard
\"x\" o coordonata nepoliticoasa gata sa-mi soarba elanul matematic cu care ridic dedicatia la patrat. \"y\" fara sa-mi amintesc daca orizontal sau vertical mi-am aliniat simtirile ca in fata unui...
O tânără divizată în fluturi
de razvan rachieriu
Precaut, îmi inventez o strategie De apărare a personalității învelită în elegie, Atent, ocolesc hazardul din gropile minții, Cizelez obiectele penitenței în formele rugăminții. Două idei consecutive...
Octavian Goga
de Octavian Goga
OCTAVIAN GOGA (1881-1938) Octavian Goga se naste la 1 aprilie 1881 in satul Rasinari,de linga Sibiu. Si-a facut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul romanesc din Brasov si la facultatea...
Cuvânt înainte de ziua a șaptea a poemelor Luminiței Suse
de Adina Ungur
Conceput și închinat memoriei tatălui ei, volumul de poezii „Duminica inimii” apărut în martie 2006 la Editura Limes din Cluj-Napoca este a patra apariție editorială a Luminiței Suse poetă canadiană...
Concursul de poezie în Limba Română *Îngerul Blond* 21 Martie 2010
de Teodor Dume
Viața unui poet este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreață sau mai puțin măreață... Dacă scrii poezii în limba română, dacă ai curajul să pui la încercare măreția operei tale...
