Căutare

Alex. Ștefănescu despre Platon Pardău (din rev. România literară, nr. 30/2003): În timpul lui Ceaușescu, Platon Pardău își petrecea, în fiecare an, prima parte a lunii august la mare: stătea în balconul camerei lui din vila scriitorilor de la Neptun și lucra, în timp ce toată lumea se afla la plajă. Așezat pe un șezlong, ținea mașina de scris pe genunchi și bătea fără întrerupere, ca și cum ar fi avut alături o ciornă, deși, în realitate, compunea textul pe loc. Figura lui napoleoniană, căreia doar un tricorn îi lipsea pentru a-l evoca întru totul pe învingătorul de la Austerlitz, exprima o încredere deplină în actul scrisului. În această stare de spirit ( chiar dacă nu întotdeauna într-un balcon), Platon Pardău (născut la 1 decembrie 1934 la Vatra Dornei) a scris de-a lungul anilor mii și mii de pagini de versuri, proză, teatru și publicistică. A început prin a scrie versuri. Numeroasele cărți de poezie pe care le-a publicat - Arbori de rezonanță, 1963, Monolog, 1965, Vânătoarea...

1 poezii, 0 proze

Alina Cretu

Am ales sa-mi fac aceasta pagina pentru a-mi exprima ce am simtit, ce simt si ce voi simti asa ca cititi-ma pentru ca nu sunt doar o poezie.

13 poezii, 0 proze

Ion Andrei

Întâmplător sau nu, am ajuns pe această pagina de net, întâmplător sau nu, sunt oarecum legat sentimental de cineva care a publicat de mult aici și cum și eu cândva, demult (sunt vreo 10 ani de atunci) obișnuiam să scriu.. m-am gândit că poate este un loc nimerit pentru a publica "operele" mele.. peste care la drept vorbind.. de mult s-a așternut praful... Am sa vă rog doar să scuzați puerilitatea vârstei de 17-19 ani, vremea la care acestea au fost scrise... promit ca am să revin și cu texte mai actuale.

8 poezii, 0 proze

Daniel Mazilu

Daniel Mazilu, născut în 1973 scriitor contemporan,prolific,eseist,traducător, colaborator al unor prestigioase reviste de cultură,dacă am enumera, spațiul ar fi nemulțumit.Doctorand în filozofie, aflat din tinerețe,adică de mult timp, într-o serioasă cochetărie cu texte valoroase ale literaturii universale,pagini de beletristică dar și de altă factură.Citiți-l și veți vedea că o biografie este falacioasă, textele primează.

2 poezii, 0 proze

Camelia Voicu

Am trecut pe aici, prin viață cu un pic de efort; m-am născut într-un orășel mic, am fost educată să fiu bună, să iubesc oamenii, sa apreciez talentul, natura, să dăruiesc bucurie, să respect, să văd lucrurile cu inima, să-mi hrănesc sufletul cu lucruri simple și profunde... Nu sunt poetă și nu tind să devin, Este doar un mod de exprimare și atât. Pagina personala: www.cameliavoicu.ro

9 poezii, 0 proze

Ana Ionita

ai mei spun ca iarna lui '80 a fost frumoasa... apoi am absolvit Institutul Teologic din Bucuresti...altceva nu mi se pare mai important in anii scursi. imi place poezia simpla, rotunda, desculta ! rasfoiesc (inclusiv aceste pagini electronice) si vad danteluri, falduri, cuvinte fortate, dar, surprinzator, apreciate... cu riscul de a ramane mereu "in lucru", randurile mele vor pastra o linie curata, explicita, ortodoxa. si atat cat Hristos ingaduie, voi fi sensibila excursiei minunate pe care o numim "viata", voi incerca sa o pictez in litere... atat cat ma pricep...

34 poezii, 0 proze

Pia Arapu-Pillat

Pia Arapu a fost pseudonimul Piei Pillat Edwards, fiica poetului Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat-Brateș. Născută 18 octombrie 1916, București. Pia a avut un destin presărat de iubiri tulburătoare, descrise în pagini memorabile. În 1934, ea s-a măritat cu aviatorul Ilie Arapu, dar curând, ea a făcut cunoștință cu prietenul acestuia, Mihai Fărcășanu, de care s-a îndrăgostit. În 1936, s-a despărțit de Ilie Arapu pentru a locui împreună cu Mihai, gest dezaprobat de familiile Brătianu și Pillat, care au renegat-o. În 1938, după ce legătura cu Mihai Fărcășanu s-a oficializat prin căsătorie, Pia a fost reprimită în familie. În 1955, i-a intentat divorț lui Mihai Fărcășanu, care o înșelase cu văduva ambasadorului SUA în România, Mott Gunther. Pia s-a recăsătorit ulterior cu medicul englez Antony Edwards, stabilindu-se în Anglia, mai întâi în orașul Birmingham, iar apoi în Wales. Din lungul ei exil în Occident, început în toamna anului 1946, Pia a păstrat o adâncă legătură prin scris...

1 poezii, 0 proze

ilona braica

M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....

26 poezii, 0 proze

Jean-Marie Guyau

Jean-Marie Guyau (n. 28 octombrie 1854; d. 31 martie 1888) a fost un filosof și poet francez. A fost printre altele inspirat de filosofia lui Epicur, Epictet, Platon, Kant, Herbert Spencer și Alfred Fouillée, și de poezia lui Pierre Corneille, Victor Hugo și Alfred de Musset. Guyau a avut primul contact cu scrierile lui Platon și Kant, ca și cu istoria religiilor și a filosofiei, în tinerețe prin intermediul tatălui său vitreg, cunoscutul filosof Alfred Fouillée. Datorită mediului în care a fost crescut, a obținut licența în litere la vârsta de 17 ani, tot când a și tradus compendiul lui Epictet. La vârsta de 19 ani publică lucrarea de 1300 de pagini "Mémoire", pentru care a primit în anul 1874 un premiu din partea Academiei franceze de științe morale și politice și care l-a ajutat să obțină un post de profesor de filosofie la Lycée Condorcet. Dar acolo a stat puțin, deoarece s-a îmbolnăvit de o boală pulmonară. Pentru recuperare a mers în sudul Franței, unde a rămas până la moarte-...

1 poezii, 0 proze

Doar pagini goale

de Toma Ana-Maria

Lacrimile s-au stins Gândurile le-au luat locul Totul a fost un vis Și acum mi s-a împietrit sufletul. Þineam ochii larg deschiși Priveam stelele Acum îi țin închiși Și încerc să uit clipele. Pictam...

Când s-a rupt cuvântul

de Stănculeasa Cristi

dacă cuvântul s-a rupt în multe fețe gura nu mai poate să râdă. se mișca limba rostind vocale cu i și o și u. ieri când un copil a deschis o carte a găsit doar pagini goale. prăvălindu-mi picioarele...

pentru cei care caută un mix bun

de Alexandra Onofrei

ieri/ m-am simțit ca un caiet cu pagini goale/ ca un binoclu defect nimic în sensul în care prima oră a dimineții ar putea fi ceva rău/ doar că se uitau la mine ciudat toate toți nimeni nu se ținea...

Început

de Lidia Muraru

Am început să-mi număr zilele notându-le prin fiecare întâlnire cu Tine. Jurnalul presărat cu pagini goale mă îmbie să te strig înapoi să-mi mușc din carne și viu sau mort să Te așez în fiecare clipă...

Atmosfera viciata

de Niculae Stanescu

Privind la ce se-ntâmplă-n țară Constat cu mare-amărăciune Că bunul simț de-odinioară E astăzi doar deșertăciune. Mai ieri, moravurile rele Erau ținute bine-n frâu Azi avem parte doar de ele Trăim...

Cub

de lupu ionut catalin

ne întâlnim din dorința cuvântului doi devoratori de publicitate de spectacole din fața scenei două chipuri ce se privesc complice în timp ce degetele lor fac o cruce mare publicului în aplauzele...

Adevăr sau adevăruri?

de Ioan Grigoraș

“Un cuvânt în vânt către o carte... Sau o carte în vânt spre un cuvânt? Depinde doar cum mă privești când te citesc...“ George Petroșel - Ne-am întâlnit... și azi mi-aduc aminte, Pășeam...

singurătate-n doi

de Erika Eugenia Keller

singurătatea- nu e absența celuilalt, ci prezența ta răsunând prea încet în tine. e un pian dezacordat într-o casă părăsită, ce mai plânge doar când vântul atinge clapele vechilor amintiri. e un pod...

Semne de intrebare

de Olimpia Stefanescu

Trec Soarele azi pe hartie Si ma intreb de ce e gol, De ce traiesc doar ca sa mor, De ce iubirea e doar una, Si viata-i scurta, rece, buna Si lacrimi am o mie? Rasfir clipele-mi mici pe masa Si mi...