"Dincolo de bine și rău" – 20071 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
FNFriedrich Nietzsche
FRIEDRICH NIETZSCHE 15 Octombrie 1844 – se naste la Rocken, Friedrich Wilhelm Nietzsche, din parinti care proveneau din familii preotesti protestante 1854 – elev in clasa a cincea a gimnaziului confesional, are primele incercari muzicale si poetice 1860 – intemeiaza asociatia literara Germania in cadrul careia prezinta studiile Fatalitate si vointa si Libertatea vointei si fatalitatea, studii care anunta tendinta antimetafizica a gandirii sale de mai tarziu. 1864 – se inscrie la Universitatea din Bonn, pentru a studia teologia si filologia clasica 1866 – devine membru fondator al Uniunii Filologice 1889 – are accese de nebunie si este internat in clinica de boli nervoase din Basel 25 August 1900 – moare, la Weimar Publicatii: 1871 – Socrate si tragedia greaca 1872 – Nasterea tragediei din spiritul muzicii 1878-1880 – Omenesc, prea omenesc 1883-1885 – Asa grait-a Zarathustra 1886 - Dincolo de bine si rau. Preludiul unei filozofii a viitorului 1887 - Despre genealogia moralei. O scriere...
194 poezii, 0 proze
DMDANILA MONICA
Sa incepem cu inceputul, adica mai bine zis cu o frumoasa si insorita zi de iarna adica 13 Februarie 1973 cand am aparut pe lume in prafuitul Bucuresti, o foarte prietenoasa, voluntara si guraliva Varsatoare. Si sa fiu sincera n-as fi vrut sa ma nasc in alta zodie , si mai mult decat atat am ales sa apar cu 2 saptamani mai devreme decat era prevazut de la nenea doctorul. Sunt unica la parinti (desi toti suntem unici, ca personalitate si suflet) cu toate ca mi-as fi dorit frati sau surori. Am crescut inconjurata de dragoste si armonie si de prieteni insa mereu am simtit o nevoie mai mare de dragoste decat ceilalti... Nascuta in Bucuresti dar cu radacini dincolo de Prut, asa m-am nascut, romantica, si la inceput am crezut ca sunt ciudata, sau ma rog asa credeau cei din jurul meu pana cand am crezut-o si eu...Si eram ciudata pentru ca : imi placea marea, sa ii ascult chemarea la ceasul când se tes luminile si cand in linistea inserarii se nasc sublime ganduri.. Mai eram ciudata pentru ca...
156 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Grigore Marian
Născut în București, din părinți moldoveni aflați la prima generație "în bocanci". Influiențat puternic de tatăl meu, care s-a străduit zadarnic să-mi transmită ideea că n-ar fi bine pentru mine să fiu ca el, adică cinstit până dincolo de marginile prostiei. Sper că, acolo unde este, nu-i pare rău că nu a reușit. Restul sunt doar repere biografice care s-r potrivi multora din generația mea, deci nerelevante.
1 poezii, 0 proze
stefan lungu (soricescu)
"Viata dincolo de moarte si moartea dincoace de viata" -ROMAN 1995-editura baricada "Tristeti inabusitoare"- POEZIE 1994-editura corida "Am sa fiu candva eu"-ROMAN-1995 editura baricada in pregatire "Crisanta, o lume doar a mea"ROMAN-2007 in pregatire "Propria renastere"ROMAN-2007-2008 in pregatire" VIATA IN DOI"-PIESA DE TEATRU in doua acte-COMEDIE 2007-2008
3 poezii, 0 proze
countess_dracula
ceea ce este dincolo de ochii mei? o noapte adanca cu multe uragane
3 poezii, 0 proze
Geanina Stefanescu
Merita sa vezi dincolo de ceea ce se vede
2 poezii, 0 proze
DRdiana r.
cel mai probabil dincolo de a fi antipatica tot antipatica sunt
4 poezii, 0 proze
Dincolo de bine și rău
de Eugen MATZOTA
Lenticular astru, soarele-i cioburi între ramuri de nuc. Roșu, se destramă alunecând în umbră… Culorile s-au topit și ele, lăsându-mă singur, spre negre tonuri de gri. Cu negre falduri, oglinda mă...
De la poezie la proză, un parcurs reușit
de Irina Lazar
Intrigată de originalitatea poeziilor lui Alexandru Drăgănoaia (a debutat în revista “România Literară”, în anul 2014, și de atunci i-au mai apărut poezii, nepublicate încă într-un volum), m-am...
il separatio
de holobaca gheorghe
urzit din noapte și zi deopotrivă dincolo de bine și rău stai pe tron în temple fără prozeliți și amvon pândind dintr-o crisalidă furtivă cuvântul tău lipsit de sens și aton se plimbă încă pe ape-n...
Sunt doar eu
de M Florinel Marian
Sunt doar eu , Dincolo de bine si rau , Nu am nimic cu mine Nici un bagaj , Poate doar lacrima Ce-aluneca pe obraz . Te așteptam pe tine Să-mi spui ca sunt viu , Să-mi umezesti buzele Când trec prin...
Modelul cultural european - 7
de Constantin Noica
Oricît de bine am cunoaște celelalte culturi, nu putem determina ceasul lor de naștere. Ele nu par a se fi ivit sub o ruptură, de vreme ce s au desprins lent de natură, ca o prelungire a ei. În...
nimic n-am putut sa ajung fara Tine
de valeria tamas
e-atata tacere in sufletul de meu e locul unde-a uitat Dumnezeu sa-si mai arunce privirile e locul unde-am ucis implinirile flamand de o alta implinire mereu. invataturile tale randuite frumos, din...
Dimensiunea ludică a valorilor
de Nincu Mircea
Relația binelui cu răul descrie două realități care nu sunt antagonice. Și nu sunt contradictorii pentru că ele constituie marginile între care se întind spațiile ce devin geografia lumii în care...
Licori tulburi
de Cojocar Petru G.
(Imi bag piciorul si renunt la diacritice ca-mi pierd timpul degeaba : bai programatorilor implementati ceva sau lasti-va de meserie) Mergând pe drumul spre vârsta la care nu mai pot spune ca sunt...
Y es que yo canto
de alice drogoreanu
tu n-ai să mori niciodată nu știu de unde știu asta irelevant e atât de gol aici nu e nici o literă să zgârie să doară să sângereze sau care să se înmoaie cumva ca o pereche de cizme lungi și subțiri...
Puls
de Adrian Nicula
Un trunchi de copac, Rupt de furtună, Tulbură liniștea lacului Zürich, Prin căderea lui deloc spectaculară, Lipsită de grație, Întrerupe tihna, pacea nopții Glaciare, incorutibile, Prin cercuri...