Căutare

Horia Stamatu (n. 9 septembrie 1912, Vălenii de Munte - d. 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau) a fost un scriitor, poet, ziarist și eseist român. Horia Stamatu s-a născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova. Urmează cursurile școlii primare în orașul natal, apoi Liceul Militar și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează la revista "Floarea de Foc" condusă de Sandu Tudor și în anul 1934 obține "Premiul Scriitorilor Tineri" pentru volumul de poezii "Memnon". În anii 1936-1937 este profesor suplinitor pentru limba română și filosofie la liceul "Cantemir Vodă" din București, iar între 1938-1940 redactor la "Enciclopedia României". Aderă la mișcarea legionară și participă la rebeliunea din ianuarie 1941 împotriva generalului Antonescu. După eșuarea rebeliunii, părăsește țara ajungând în Germania, unde - în 1942 - este internat în lagărul de la Buchenwald, din care este eliberat o dată cu sfârșitul războiului. În 1945 se stabilește la...

16 poezii, 0 proze

cristian george brebenel

arhitect si grafician. hobby:filosofie,literatura,arte plastice,muzica preclasica si clasica, film, teatru. e-mail: cristgeorg@yahoo.com curriculum vitae Cristian George Brebenel e săgetător născut pe 10 decembrie 1955 în Bumbești-Jiu (colonia muncitorească Sadu), o mică localitate de munte situată pe valea Jiului la 18 kilometrii de Târgu-Jiu, unde tatăl său lucra pe atunci ca inginer mecanic la o fabrică de armament. Cei opt ani de școală generală, și liceul, îi face în orașul lui Brâncuși, unde se va întoarce stagiar după facultate, în 1980, și unde va rămâne, “prizonier perpetuu”, până în prezent. Studii superioare de arhitectură la Cluj-Napoca și București (Institutul “Ion Mincu”) precum și, recent (din 1999), de filosofie la Universitatea din București. Constante preocupări literare și plastice încă din anii de liceu. Din 1981 este membru fondator al Cenaclului Uniunii Artiștilor Plastici din Târgu.-Jiu, cenaclu fundat cu sprijinul criticului Ion Frunzetti. Din 1982 frecventează...

31 poezii, 0 proze

gabriela ungureanu

M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...

15 poezii, 0 proze

Titu Maiorescu

Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova -- d. 18 iunie 1917, București) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic și "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt...

7 poezii, 0 proze

Manuel Bandeira

Manuel Bandeira (Recife, 19 aprilie 1886 — Rio de Janeiro, 13 octombrie 1968) a fost un poet, scriitor și critic literar brazilian care a trăit între anii 1886-1968. Manuel Carneiro de Souza Bandeira s-a născut la Recife (Pernambuco) pe 19 aprilie 1886 ca fiu al lui Manuel Carneiro de Souza Bandeira și al Francelinei Ribeiro de Souza Bandeira. În 1890 se mută împreună cu familia la Rio de Janeiro. Petrece două veri în Petrópolis. A studiat la actualul Colegi Național Colegiu Pedro II. În 1903 se mută cu familia la Sao Paulo unde se înscrie pentru a-și continua studiile la Școala Politehnică. De asemenea studiază desenul și pictura cu arhitectul Domenico Rossi la Liceul de Artă. Se angajează la birou, la Calea Ferată Sorocabana, unde tatăl său lucra ca funcționar. La sfârșitul anului 1904 Bandeira se îmbolnăvește de tuberculoză și este nevoit să se mute din São Paulo în Rio de Janeiro datorită climei tropicale. În 1922, după o îndelungată ședere în Europa unde cunoaște importanți...

1 poezii, 0 proze

cosmin manole

ma puteti confunda cu un film care se deruleaza in continuu in jurul unei clipe privite din mai multe unghiuri, un cadru pregatit fara nici un motiv de 18 ani, o pelicula prinsa intre doua roti, o explozie neintrerupta de lumina, si o fereastra. izolati de mine sunt oameni care nu fac altceva decat sa priveasca si sa comunice unii altora ceea ce vad. observ in ochii lor imagini din mine. si sunt tentat sa le spun ce am visat inainte ca filmul sa inceapa

3 poezii, 0 proze

Cristina Oprea

M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din jud. Suceava. Momentan locuiesc în Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de Informatică la Al. I. Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea lor personală, socială și moral-creștină. Mi-au plăcut de când mă știu natura, muzica și poezia.. Am scris doar câteva poezii copilărești, cu rimă, în clasa a șasea...și alte câteva, mult prea serioase, în anii de liceu... Din anul 1998 am început să-L descopăr și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel Căruia îi datorez totul: Dumnezeu. Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia – Cuvântul Lui. Din 2008 am început să exprim câteva din gândurile și emoțiile mele, mai ales din dialogul meu cu Dumnezeu, sub forma unor versuri simple...cele mai multe născându-se în timpul încercărilor mele de a învăța să cânt la chitară.. Am descoperit poezia haiku la începutul anului 2012, la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Câteva zile mai târziu...

14 poezii, 0 proze

A V

Ar fi multe de spus aici dar in acelasi timp nu ar trebui spus nimic. Sunt doar cineva care nu are nimic special. Sunt doar cineva cu multe secrete care iti minte adevarul uitandu-se in ochii tai. Nu ma lua in seama, nu imi place sa mint. Dar o mai fac uneori. Toti o facem. Cine sunt eu, zici? cine sunt eu? Cum as putea sa iti spun tie din moment ce nici eu nu stiu? Sunt doar eu. Si atat!

25 poezii, 0 proze

Don Pedro Calderon de la Barca

DON PEDRO CALDERÓN DE LA BARCA (1601-1681) Don Pedro Calderon de la Barca s-a născut la Madrid, în 1601. Tatăl său a fost, Don Diego, descendent al unei familii de nobili. Se pare că numele lui de familie vine de la unul dintre strămoșii săi, ce părea să se fi născut mort, apoi conform obiceiului vremurilor, a fost pus în apă fierbinte, pentru a verifica dacă este cu adevărat fără viață, apoi la contactul cu apa cu temperatură ridicată, a izbucnit în primul lui scâncet. În 1625 s- a înrolat sub steagul Ducelui de Alba, mergând în Flandra și în Italia, în primul rând, în Flandra trebuie să-i fi fost plăcută șederea, pentru ca multe personaje din dramele sale sunt flamande și de asemenea, datorită nobilei sale mame, dona Ana Maria Henao, care era de origine flamandă. Din păcate campaniile militare la care a luat parte nu au fost glorioase și de aceea nu sunt menționate de Don Pedro în niciuna din operele sale. În schimb, în viața sa academică a fost mai mult decât genial: tatăl său,...

1 poezii, 0 proze

Din munte se-aud triluri fermecate

de Ștefan Petrea

Din munte se-aud triluri fermecate Colosul ceața-și pierde printre ele Din lin uitarea minunării mele Desprind bucăți arzânde, ce-s pictate Pe sufletu-mi de lună și de stele. Te-ndeamnă toate-n jur...

Privighetoarea

de Cristian Petru Balan

Din flaute de îngeri se-aud triluri de stele - Fermecătoare tonuri amurgul ni-l slăvesc... Potop sonor de boabe de rouă și mărgele Curg peste flori și crânguri cu-n glas dumnezeiesc. Nu-i altă...

Din munte cînt de păsări se aude

de Ștefan Petrea

Din munte cânt de păsări se aude, Multicolore triluri țes în tine Când bucurii tăcute, când suspine În noaptea-n care somnul se ascunde. În sat e hămăit de câini. Știi bine Că urșii dau...

poem

de valeria tamas

Lacrimile tale m-au întors din drum înflorisera în spatele meu alb dar intre cer si pământ aerul se transformase într-un zid peste care nu mai putea trece nici gândul. prea târziu mi-am spus clipele...

Pe-aceste plaiuri – partea a IV -a

de Petrea Marian Iulian

Cartea Poemelor *** 15 *** Pe-aceste plaiuri… [partea a IV –a ] Pe-aceste plaiuri se adunară Cu mic, cu mare, toți țăranii De va să șadă împreună, Să asculte cântece de voie bună Când tradiționala...

Concediu la munte - V

de mihai nedelcu

Lumina dimineții dă buzna prin perdeaua, pleoapele și odihna noastră. Lansăm Power-on self test-ul, exact ca la calculator. Suntem tot la munte, în concediu. Instinctiv, creierul încearcă să ne...

ProzăAtelier

triluri...

de Dumitru Sava

dacă fiecare gând e un zbor mintea mea trebuie să fie o pasăre neapărat răpitoare pentru că încearcă să adune cât mai multe din cele știute și neștiute pe pământ uite te-a răpit chiar și pe tine de...