"De-ar fi mijloace" – 25020 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse
cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau
poezii-de-dragoste
Poezii de dragoste
poezii-de-8-martie
Poezii de 8 Martie
PDPaul Dârvariu
M-am născut în anul foametei, în nordul Moldovei, prin urmare sărăcia de mijloace de exprimare a textelor mele ar fi, oarecum, explicabilă! Sunt inginer...Ce pretenții de creativitate artistică ați putea avea de la mine? Am trăit bună parte din viață în București. Vă întreb: Ați cunoscut măcar un singur "Mitic" dâmbovițean sensibil și talentat în ale scrisului? Acum sunt pensionar și chiar dacă m-am retras în munți, cred că nu mai e chiar nimic de făcut! Vorba unui amic: "Voi, care ați îmbătrânit, lăsați orice speranță!"
62 poezii, 0 proze
GNGabriela Negreanu
S-a născut la 06 iulie 1947 Gabriela Negreanu (1947-1995) ar fi împlinit anul acesta 60 de ani dacă nu ar fi ales să se sinucidă, încă tânără fiind, la mijlocul anilor '90. Am descoperit-o destul de târziu pe această poetă aproape de tot uitată, din antologia masivă a lui Marin Mincu (Poezia română actuală, vol. II). Gabriela Negreanu, situată cumva la granița dintre 70-ism și 80-ism, mi se pare astăzi unul dintre cei mai autentici poeți ai ultimelor trei decenii și una dintre vocile care simt că au contat în evoluția Marianei Marin. Gabriela Negreanu i se aseamănă în multe privințe lui Madi Marin: convulsii, traume, o sensibilitate rănită și o inteligență scăpărătoare, destin tragic, posteritate încă incertă... Gabriela Negreanu face cumva legătura între Magda Isanos și Mariana Marin, două dintre cele mai importante prezențe poetice feminine din istoria literaturii noastre. A publicat mai multe volume, dintre care: Paul Valery și modelul Leonardo (1978), debut bine primit de critică;...
11 poezii, 0 proze
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
FIFlorina Ilie
Fac incercari, din credinta puternica ca un labirint are totdeauna mai multe iesiri , si cel putin la fel de multe intrari. Iar de-ar fi sa ma insel,imi voi recunoaste vina , insa numai printr-o alta incercare , mult imbunatatita.
2 poezii, 0 proze
Felix Garai
Si de n-ar fi nu s-ar mai povesti.
56 poezii, 0 proze
MPManta Paul-Adrian
la inceput de drum si orice ajutor este bine venit orice fel de critica cat de acida ar fi: ce nu ma omoara nu poate decat sa ma intareasca
12 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
NBNicolae Marius Buchiu
Interesul meu pentru literatura s-a dezvoltat relativ lent si, as spune, pe masura ce scrisul a inceput sa ma preocupe mai serios. Imi amintesc ca scriam sau incercam sa scriu inca pe la 13 ani. Nu am pastrat lucrari de atunci si nici nu consider ca ar fi fost cazul. M-am nascut in apropiere de Ploiesti insa copilaria mi-am petrecut-o in cea mai mare parte la Campina. Imi este destul de clar ca am scris putin, si pentru ca poate fi bine si asa. O auto-cenzura nu cred ca ar putea intra in discutie, insa in general ma gandesc de doua ori inainte de a fi convins ca realmente am ceva de spus. Pot aparea pierderi astfel din ceea ce impulsul de moment ar putea genera, si oricine e constient de asta; insa precizez ca fac parte, dupa convingerea personala, desigur, din categoria celor cu un simt al ridicolului ceva mai dezvoltat. In ce priveste studiile, am urmat ASE-ul. Trecand la partea de interes ce priveste literatura, am participat la doar un singur concurs literar, in perioada liceului,...
47 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
OBOvidiu - Mihai BABOLEA
Mi-e teama c-am ajuns de mult la jumatate si nu stiu, asa ca cere-mi orice vrei si daca depinde de mine iti voi da oricat de greu mi-ar ar fi!
4 poezii, 0 proze
De-ar fi mijloace
de Mihai Eminescu
De-ar fi mijloace Și-ar fi putință Cum m-aș mai face După dorință! M-aș face-oglindă Strălucitoare. Să te cuprindă Pân- la picioare. Pieptene de-aur, Ce-n mângâiere Părul netează Fără durere. Un vânt...
Poveste cu o femeie
de Silviu Somesanu
Se măritase mândria femeii vanitoase cu cel mai potent bărbat din mintea ei care nu dăduse niciun semn s-o ofenseze cu ceva și a rămas cu buzele umflate între dinți. Dorinței ei de pisică în călduri...
Umor de război
de Dușan Baiski
Bancurile, caricaturile, montajele fotografice, graffiti, iată câteva dintre cele mai… umane mijloace de luptă împotriva răului. Este, dacă vreți, un fel de… întoarcere, după palma primită, a...
Cioburi de lentilă
de Efim Tarlapan
Gradație Un prost de rând E-un prost. Pe când, Un prost cu post E-un mare prost! Mașina unuia E ca soață-sa, socot: Când clipește, face-un cot... Despre unul Zărind capu-i mic și chel, S-a înfipt o...
Amintiri din epoca de mămăligă
de mihai traista
Motto: „Și, din nedreptate-n nedreptate, Nu știu cum se face că, la noi, Tot țăranii le plătesc pe toate, Chiar primind pământul înapoi.\" (Adrian Păunescu) Două săptămâni întregi a umblat Pavlo...