"Cuibul de viespi" – 2596 rezultate
0.02 secundeMeilisearchFrançois Mauriac
11 octombrie 1885 - se naste la Bordeaux, dintr-o familie catolica apartinand marii burghezii 1886 - moare tatal sau 1897 - scoala calugarilor marianistes 1901 - elev liceu Bordeaux 1903 - da licenta in litere la Facultatea de Litere din Bordeaux 1909 - ,,Maini impreunate\" - volum poeme 1911 - ,,Ramas bun adolescentei\' 1913 - se casatoreste cu Jeanne Lafon (va avea doi fii si doua fiice) 1914 - ,,Toga\" 1920 - ,,Carnea si sangele\" 1921 - ,,Prioritati\" 1922 - Sarutul dat leprosului\" 1923 - ,,Fluviul de foc\" 1924 - ,,Raul\" 1925 - ,,Desertul iubirii\" - roman distins cu premiul ,,Le Prix du Roman\" 1928 - ,,Destine\", ,,Trei povestiri\", ,,Viata lui Jean Racine\" 1929 - ,,Dumnezeu si Mamona\" 1932 - ales presedinte al Societatii Oamenilor de Litere; ,,Cuibul de vipere\" 1933 - ales membru al Academiei Franceze 1935 - ,,Sfarsitul noptii\" 1936 - ,,Ingerii negri\", ,,Viata lui Isus\" 1938 - ,,Cufundari\" 1939 - ,,Drumurile marii\" 1941 - ,,Fatarnica\" 1945 - ,,Cei ce nu sunt...
0 poezii, 0 proze
LLord_kanne
M-am născut în 1982 la Iași, după care la scurt timp „am fost strămutat” în Bihor unde viețuiesc și acum. Nici aici n-am putut sta locului așa ca înstruirea primară am facut-o pe rînd în 3 localități Bihorene. Ruperea de cuibul părintesc, care nu s-a produs niciodată, a început în 1996 când am fost admis la un Colegiu Național din Oardea unde timp de patru ani (extrem de fericiți) am făcut liceul. Deoarece călătorului îi stă bine cu drumul, în 2000 am plecat la facultate în Timișoara la Universitatea de Vest unde alți patru ani (iarăși tare interesanți) am urmat cursurile unei Facultăți umaniste. M-am întors în Oradea în 2004, iar de atunci sunt lucrător pe holda statului, fără convingere, fără speranță dar cu inima alături.
28 poezii, 0 proze
IPIleana Petrovici
Liceul de coregrafie Micuța lebădă era încă o copilă care credea că paralela 45 ar putea fi o panglică pe care s-o înfășoare-n păr noaptea auzea orașul cum scrâșnește îmbibat de petrol sondele îngânându-i oftatul prima ei păpușă a fost o marionetă ale cărei ațe se încurcau mereu cu ea-n brațe a cunoscut-o într-o sala pardosită cu note muzicale pe doamna Margareta împărtășindu-i primele noțiuni de balet timpul nu mai avea răbdare devenise o tornadă ce o desprinse de poalele mamei unicul punct de referință din viața ei abandonând brusc cuibul copilăriei migrând spre o nouă lume așa se trezi catapultată într-o sala mare împrejmuită toată cu oglinzi creându-se o stranie relație cu imaginea sorei ei o confruntare permanentă stimulând autocontrol și o atentă coordonare a mișcărilor absorbită de muzica lui Bach,Mozart,Beethoven care-i asistau pașii dându-le muzicalitate studiul desfășurat zi după zi transforma corpul fetiței tendoanele căpătau flexibilitate alungându-se arabescurile luau...
34 poezii, 0 proze
IBIvan Alekseievici Bunin
Ivan Alekseievici Bunin, n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1933. Motivația Juriului Nobel: "pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradițiile prozei ruse clasice". S-a născut la Voronej, la 10(22) octombrie 1870, într-o veche familie de nobili scăpătați. Copilăria și-a petrecut-o pe domeniul familial, în gubernia Orlovsk, într-o "mare de grâne, iarbă și flori", "în cea mai adâncă liniște a câmpiei". În anul 1881 a fost înscris la gimnaziu, dar, fără a termina cele patru clase, a continuat instruirea sub îndrumarea fratelui său mai mare. Sărăcia, care a atins și conacul, l-a obligat să părăsească în anul 1889 cuibul familial. A lucrat în calitate de corector, statistician, bibliotecar, la diferite ziare. În anul 1891 i-a apărut prima culegere de versuri, marcată de o peisagistică lirică subtilă. A continuat și după aceea să cânte frumusețile naturii,...
13 poezii, 0 proze
JBJacinto Benavente
Motivația Juriului Nobel "pentru felul fericit în care a continuat ilustrele tradiții ale dramei spaniole". Jacinto Benavente (n. 12 august 1866, Madrid - d. 14 iulie 1954), dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1922. Jacinto Benavente s-a născut la Madrid în 12 august 1866. A urmat Dreptul, dar la moartea tatălui său și-a întrerupt studiile, plecând într-o lungă călătorie prin Anglia, Franța și Rusia (unde se spune că ar fi lucrat, între altele, ca director de circ), pentru a se consacra, la întoarcere, pe de-a-ntregul creației literare. A debutat în 1893 cu un volum de versuri și cu o culegere de nuvele, urmate de celebrele Cartas de mujers (Scrisori de femei), în maniera lui Marcel Prévost. Prima sa lucrare dramatică este El nido ajeno (Cuibul străin), a cărei premieră a avut loc la Madrid în 1894. În continuare, an de an, a oferit scenei spaniole câte două sau trei piese, multe dintre ele scrise la cererea expresă - și în conformitate cu necesitățile -...
0 poezii, 0 proze
NPNicolae Popa
Biografie în formare. M-am născut undeva unde ar fi o crimă să nu scriu și, cu atît mai rău, să scriu prost... sau mai prost decît se obișnuiește în general! Așadar, născut la Buda, r-nul Călărași, fostul județ Lăpușna, Basarabia & RSSM @ R. Moldova, chiar pe 13 februarie 1959 Școala poligrafică din Chișinău (promoția 1978), Universitatea de Stat din Moldova, jurnalism (1983), Institutul de Literatură din Moscova (1987 -1989). Bursier al Fundației Sopros-Moldova (2000). Debut editorial – 1983 ("Timpul probabil", versuri) Versuri și proză publicate în cele mai importante reviste literare din România și R.Moldova. Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie a anului 1996 („Lunaticul nopții scitice”, Ed. Cartier). Premii ale US din Moldova pentru cele mai bune cărți ale anilor 1996, 2001, 2003, 2008. Autor al romanelor „Cubul de zahăr” (1991, 2005 Ed. Cartier); „Avionul mirosea a pește”, 2008, (Ed. ARC) - Premiul "V.Vasilache" la Salonul Internațional de...
92 poezii, 0 proze
Bblacksac
8 poezii, 0 proze
Cuibul de viespi
de Agatha Christie
John Harrison ieși din casă și se opri pe terasă o clipă pentru a se uita la gradină. Era un om înalt, cu fața suptă, cadaverică, înfățișarea sa obișnuită era posomorâtă, dar, câteodată, ca acum,...
logodna
de enea gela
de câte ori mi-ai spus că ispitele ciugulesc pedigriul conștiintei se prind în horă suprapun inelul peste chipul rostogolit al lunii… așa ni se naște povestea… în cercul ei clipa stă ghemuită inelul...
Nici măcar tu
de Irina Lazar
Nici măcar tu Nici măcar de dragul meu Să lăsăm mediocritatea la o parte De ce am fost noi capabili Strigătele mele de plăcere Auzite de la etajul 1 și povestea lui Dan T. Despre ce a pățit...
Legendele nu mor: Gheorghe Dinică
de iordache rares
\"M-am suit pe scenă și parcă eram acolo de când lumea...\" Unul dintre simbolurile scenei artistice românești, Gheorghe Dinică, a încetat din viață la vârsta de 75 de ani. Artistul va fi înmormântat...
sufletul albinei
de daniel i simion
sufletul meu e subțire ca o viespe, iar mâna mea stângă este o prelungire a vântului spulberat de albine. sufletul meu e lăsat în urmă de neplăcerea gândului de a sări pe geam. testul spune ca eu...
matchu pitchu
de emilian valeriu pal
Fiecare poveste începe cu tatăl nostru. Care e în cer. Adică pe rîndul trei a doua cruce. * Pînă-ntr-o zi mi-a fost frică să urc în pod. Mai întîi era scara cu picioare subțiri ca picioarele cailor...
Recomandări la jumătatea TIFF
de Adina Ungur
Recomandări la jumătatea TIFF Dacă ieri a fost Ziua Filmului Maghiar, prezentă ca în fiecare an în cadrul TIFF, de data aceasta cu nu mai puțin de opt lungmetraje și șapte scurt metraje, premiate la...
viespar
de Stanica Ilie Viorel
cum ar fi cuibul acela de viespi de care te temi doar pentru că ai auzit că trebuie să te ferești dar mai ales dacă ai simțit veninul cum mușcă fierbinte din tine poți să fugi sau poți să îngheți dar...
Vespula Vulgaris (ordinul Hymenoptera, familia Vespidae)
de Dragoș Vișan
- Ãștia modifică și tva de la 19 la 24. Larve de viespi. Asta o să mâncăm. - Ce viespea mea! Să-i dezvățăm de mierea și ceara lor de tâlhari. Să-i viespuim! - Cum adică să-i viespuim? Putem noi să le...
Submarin eșuat
de Pteancu Laura
crucifixurile ramurilor ca niște degete încărcate de inele bat în acești ochi de submarin părăsit - câine ruginit la extrema uscatului îl aud noaptea schelălăind plângând codat precum delfinii odată...
hoție criminală
de Ovidiu Oana
se simte-n toate ca o fremătare ca o revoltă prin coroane de pădure e tot viesparul strâns de frământare căci fumul nu mai poate să-l îndure se aprinsese-n scorbură o iască de la un ciob de sticlă...
Furnicarul
de Octav Chivulescu
Constatam la un moment dat că omul, este, alături de Divinitate, singura ființă care creează. Sigur, folosind o ștachetă selectivă sub care nu intră spre exemplu cuibul făcut de păsări. Ori digurile...
etape cu același gust
de mihai carabet
dimineața mă trezesc cu aceeași dorință de a mânca soarele ca pe un biscuit de orez și să mă culc la loc dar cafeaua și tunetul din țigară îmi oferă lumină de opaiț să văd ușa de la baie unde mă...