Poezie
Submarin eșuat
Sângele tău umbrit de viespi
1 min lectură·
Mediu
crucifixurile ramurilor ca niște degete
încărcate de inele
bat în acești ochi de submarin părăsit
- câine ruginit la extrema uscatului
îl aud noaptea schelălăind plângând codat
precum delfinii
odată străbăteam nestingheriți treptele luminii
apei aerului pietrei pământului
șerpii ne lingeau tălpile îmbrăcându-le
în potența vicioasă a lui Ahile
păsări nenumite de Dumnezeu
ne invitau în cuibul lor sublimat
doar
de penele îngerilor decăzuți
urcare era carnea noastră
urcare ne eram
urcare le eram moleculelor spre făptuirea obiectului
ne aruncam unul în altul din adâncimi
-aluat al pasiunii
din care creșteau florile -instant ale focului
eram exagerați
erai exagerat
erai ca o pătură electrică
ca un lighean cu gheață
erai o otravă
erai o miere
erai patul în sine înfășurat în cearșafuri roșii
-simbol
ce nemișcat ești
ce constantă
ce necunoscută plană opacă
câmp umbrit de viespi.
002564
0
