"Crucea cea de fiecare zi" – 10146 rezultate
0.03 secundeMeilisearchOctavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud....
98 poezii, 0 proze
maior alexandra
"CRED ÎN IUBIRE. Cred că numele cel mai frumos și mai nălțător dat Lui Dumnezeu este Iubire. Cred că iubirea nu poate exista fără comuniune, fără dialog, fără a te deschide altuia. Cred că iubirea trece prin cruce. CRED ÎN CREDINȚÃ. Cred că numai credința în Dumnezeu alungă din sufletul omului nesiguranța și oferă speranță și optimism. Cred că omul se poate realiza pe deplin atunci când se încrede în Dumnezeu și se poate împlini cu adevărat atunci când îl iubește pe aproapele asemenea Lui Dumnezeu. Cred că numai credința în Dumnezeu îl conduce pe om la fapte concrete de iubire. CRED ÎN SPERANȚÃ. Cred că speranța este sora mai mică ce se ține de mână cu credința și iubirea. Cred că speranța îl ajută pe om să privească departe, să depășească obstacolele și să se ridice după ce a căzut. Cred că cine nu speră se poate asemăna cu un bătrân care a pierdut totul, chiar dacă este tânăr." - Pr. Daniel Bulai ici_pici_sweet@yahoo.com
11 poezii, 0 proze
Pop Mariana
Am crezut ca m-am împăcat cu crucea mea...fiecare zi, însă, e o nouă zbatere, o nouă împăcare, o nouă provocare...încă nu mi-am găsit liniștea...dar mai caut!
20 poezii, 0 proze
nicu brezoianu
destin rătăcitor printre străini suspină locul în țintirim veghează crucea creștinească ca ieri își arde soarele în vârful doabrei focul sunt clipa care curge în cel ce-o să se nască e-mail;pnice13@yahoo.com
126 poezii, 0 proze
Alina Șandra
Un om născut la Dunăre, acolo unde apa curge în sens invers, o cascadă pe orizontală... Când stau pe pământ, împreună cu pământul, formez Crucea... la fel ca orice alt om... Din acest punct de vedere suntem la fel, aceiași anonimi... Cât de mult poate însemna un nume? Mai mult înseamnă un cuvânt, acela de a spune... Sunt doar eu, în două litere și nimic altceva. http://teatrulnocturn.yolasite.com/ http://alinasandra.yolasite.com/ http://poezie-chandraplacao.blogspot.com/
36 poezii, 0 proze
Arkadi & Boris Strugațki
Arkadi și Boris Strugațki sunt cunoscuți în special datorită faimoasei ecranizări a lui Andrei Tarkovski, Călăuza, după romanul lor, Picnic la marginea drumului. Hotelul “La crucea alpinistului” este un roman polițist științifico-fantatsic a cărui acțiune se petrece într-un un hotel situat în interiorul unei văi izolate din Alpi. Arkadi Strugatki (1925-1991) si Boris Strugatki (n. 1933) se numara printre cei mai cunoscuti scriitori si scenaristi SF din intreaga lume. In anii '60 ai secolului trecut, ei au revigorat, prin scrierile lor, antiutopia, devenind extrem de populari in fosta URSS. La inceputul anilor '80 li s-a interzis sa mai... publice. Din titlurile lor de mare succes fac parte romanele: E greu sa fii zeu (1964), Melcul pe panta (publicat partial in 1966), A doua venire a martienilor (1968), Picnic la marginea drumului (1971) - care a slujit ca punct de plecare pentru scenariul fimului Calauza de Andrei Tarkovski -, Impovarati de rau (1988) etc. Lupta cu raul! Dar ce este...
1 poezii, 0 proze
holobaca gheorghe
Numele și prenumele: Holobâcă Gheorghe; Pseudonim:George Holobâcă (pe site-ul agonia.ro holobaca gheorghe); Născut la poalele Rarăului, în satul Chiril, comuna Crucea, județul Suceava, în familia de gospodari munteni Simion și Floarea Holobâcă; Studii elementare în satul natal, gimnaziul la Vatra-Dornnei, absolvent al Liceului "Dragoș Vodă" din Câmpulung-Moldovenesc, promoția 1967; Licențiat al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, promoția 1972; Profesor de română și franceză și director la gimnazii și licee din Vulcan,Lupeni, Brad și Cluj-Napoca, actualmente pensionar. Activitatea literară și culturală: Președinte cenaclu "Orfeu" din Vulcan,vicepreședinte al cenaclului "Panait Istrati" din Petroșani, redactor la revista literară "Ardealul literar" din Deva, colaborator permanent la revista literară "Discobolul" de la Alba Iulia, membru al USR din 2007, filiala Alba-Hunedoara, membru al asociațiilor "Aleph" și "Steaua Dunării" din București.Prozator, poet, eseist și...
503 poezii, 0 proze
Gheorghe Muntean
Important și devotat membru al mișcării creștine „Oastea Domnului”, Gheorghe Muntean a fost printre primii poeți din zona orașului Călan, care s-a făcut afirmat la începutul secolului al XX-lea. S-a născut în anul 1895, satul Batiz și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În anul marii uniri s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. Se înscrie în mișcarea Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare, după 1923. În anul 1935 a debutat cu volumul de versuri creștine „Isus ne îmbie crucea”, tipărit la tipografia preotului Iosif Trifa, bun prieten. S-a stins în spitalul din Deva, în dimineața zilei de 4 ianuarie 1937.
1 poezii, 0 proze
Cracea Catalin
1 poezii, 0 proze
iulia cracea
Bună!Ma numesc Iulia Cracea.Să va spun câteva lucruri despre mine.M-am născut în anul 1994 pe 21 decembrie in Tecuci Judetul Galati unde am stat pana am împlinit 7 ani, după care m-am mutat in Focsani orașul in care locuiesc acum și unde am petrecut 6 ani pana acum.Din clasa I am facut vioara la o școala generală si acum m-am mutat la liceul de muzică si arte plastice Gheorghe Tattarescu unde continu-i sa fac vioara.
2 poezii, 0 proze
Crucea cea de fiecare zi
de Jianu Liviu-Florian
CRUCEA CEA DE FIECARE ZI … pădurea nu se teme de cel care ia din ea cu carul. Căci după câțiva pași, osia carului se frânge de greutatea carului… Pădurea se teme de cel care ia din ea, câte un...
Semnificatia Deniilor fiecarei zile din Saptamana Mare
de Bogdan Gagu
Ne apropiem cu pasi repezi de ceea ce lumea crestina numeste \"timpul pascal\". In aceasta Saptamana Mare, in biserici au loc slujbele numite Denii, in care se face pomenire despre toate prin cate a...
Orașul copilăriei mele
de Elisabeta Branoiu
Oricât GOLGOTA noastră ar fi de grea, din spate CRUCEA, noi n-o vom lăsa, și vom urca biruitori pe muntele înalt înfruntând durerea cu sufletul curat. Orașul copilăriei mele, Vălenii de Munte, orașul...
Nimic nu se pierde, totul se transformă
de Mihaela Rascu
Fotoliul acela mai păstrează încă amprenta trupului ei încovrigat. Printre arcurile lăsate, mă aștept să găsesc încă ciuperca de lemn pe care o folosea bunica pentru șosetele găurite la vârfuri pe...
Contemporană, cu sinele scump...
de Iulia Elize
Visez că întâlnesc prea destinatul Dar visul e un rostogol zăpezii Ca să pot ști, cum merge lucrul, catul Mi-l mai aștept, prin umbletul amiezii. Așa c-adun, pe șaptezeci, la unu Și-mi duce pe din...
Clișeu15: Jumătatea strâmbă
de Ottilia Ardeleanu
Ce oribil să ai trupul sfâșiat de durere și de mânie, în același timp! Sunetul acela al ascuțitului pe un polizor cenușiu cu mult mai rotund decât brâul soarelui, un du-te - vino abraziv ucigător în...
Alt seceriș
de Sandrina-Ramona Ilie
\"singură pe lume m-ai lăsat bădie singură acuma eu mi-s numai mie nici o vatră caldă, nici o voce-n casă vino de mă ia și mă du acasă...\" Peste poalele Râmețului...clopotele își sparg sunetele...
Șapte
de Grigore Adina
Sala e mare. Coloane lungi, arcade gotice, lumină blândă-n lumânări și câteva luciri firave ce se strecoară prin vitralii de la zori. Păstrez distanță de altar și pentru-o vreme nu mi-e clar dacă ar...
Cu ce n-am greșit?
de Jianu Liviu-Florian
Cu ce n-am greșit? De ce mi-e dragostea, ciulin, Și mângâierea, buruiană, Învățătura, chin și spin, Și roada de smochin, doar mană? De ce cu fiecare zi Lumina ce-o vedeam odată Este blestemul de-a...
Lăcrimarul cu fustă (5)
de Simona-Ioana Cucuian
Viața e putred de ramnificată în personaje ieftine în care se bălăcesc reminescențe de tabieturi nimfomane, trecute prin cuptorul încins al coloniilor de altădată. Chiar și fata asta care adoră...
