"Copacul interior" – 4093 rezultate
0.03 secundeMeilisearchRiana Irimie
Elevă în clasa a IX-a la Colegiul National Moise Nicoară Arad. Am publicat două volume de versuri, primul în 2002 intitulat Copacul sufletului meu, cel de-al doilea în 2003 intitulat Dă-mi timp... , editura Viața arădeană.Am obținut locul doi pe țară cu eseul intitulat Trup european,suflet românesc, concurs cu tema Europa în școală.
32 poezii, 0 proze
Neculcea Irina
Ma numesc Neculcea Irina, sunt nascuta in 29 decembrie 1974,mama ma numea "fetita cu capul in nori" datorita inclinatiei spre visare.Cu intreruperi,lucrez cam de cand aveam 10 ani.Carte scoasa de sub tipar,antologie de versuri cu numele de "Copacul cu ffrunze albe" .Si atat!
3 poezii, 0 proze
Alin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
9 poezii, 0 proze
Zeng Zhuo
S-a nascut in 1922, in localitatea Wuhan din provincia Hubei, China. Si-a luat licenta in 1947, Universitatea Zhongyang, sectia istorie. Incepe sa-si publice poeziile in anul 1934. Dintre culegerile de poezie mai cunoscute ii sunt: "Focul", "Copacul de pe padina muntelui", "Cantecul batranului marinar" etc. Eseurile despre poezie i-au fost adunate sub titlul "Cele doua aripi ale poetului". Una dintre lucrarile sale literare in proza este "Insemnarea unui om care asculta flautul", iar in 1994 i-a vazut lumina tiparului cartea in trei volume "Zeng Zhuo - Opere alese". Este membru al Uniunii Scriitorilor din China si presedinte de onoare al Asociatiei scriitorilor orasului Wuhan.
1 poezii, 0 proze
Melania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
Tudor George
Tudor George(-Ahoe) (n. 12 februarie 1926, d. 10 ianuarie 1992) a fost un poet și traducător român. Poreclit Ahoe, a fost unul din boemii generației sale, împreună cu Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Teodor Pîcă, Florin Pucă, Dumitru Țepeneag. Totodată a fost și un bun jucător de rugby, devenit ulterior antrenor (la Locomotiva Grivița Roșie). Ultimii ani ai vieții (1980-1992) a locuit într-un bloc de pe Str. Polonă nr. 115, la scara A, unde se află o placă memorială a scriitorului. Premiul de literatură sportivă Tudor George este numit în cinstea lui. Cărți Legenda cerbului (1957) Balade (1967) Copacul descătușat (1968) Balade (1969) Țara migrenelor (1970) Balade singaporene, Ed. Tritonic Jurnal singaporean, Ed. Tritonic Sonetele aeriene (1972) Armura de sudoare (1972) Bazarul cu măști, Ed. Eminescu, 1973 Imnuri olimpice (1972) Parfumul timpului (1972) Sport și liră (1976) Sub semnul lui Hercule (1976) Catehismul iubirii (1977) Imaculatul panegiric (1978) Cupola Bărăganului (1979)...
9 poezii, 0 proze
Tudor Cristea
Nume de autor: Tudor Cristea. Născut pe 10 decembrie 1945, în comuna Grindu, județul Ialomița. Profesor de română în Găești, Dâmbovița (din 1990, la Colegiul Național Vladimir Streinu). Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1990), al Uniunii Ziarisitlor Profesionisti (din 2006) și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 2008). A fondat,în aprilie 2000, la Găești, revista lunară de cultură LITERE (al cărei director este), care apare în prezent ca publicație a Societății Scriitorilor Târgovișteni, având redacții la Târgoviște, Găești și Chișinău. A debutat în presa literară ca poet, în 1968, aprilie, în revista Argeș din Pitești, cu numele din acte (Dorel Cristea). A publicat, în 1972, în cadrul revistei "Argeș", sub pseudonimul George Buzinovski, caietul de poezie "Copacul îngândurat", în colecția "Biblioteca Argeș - Literatorul", sub îngrijirea lui Gh. Tomozei. De la debutul propriu-zis în volum ("Astru natal", Editura Eminescu, București, 1976) a folosit semnătura Tudor...
75 poezii, 0 proze
renate
1 poezii, 0 proze
Aurel Paul Bănuțiu
Aurel P. Bănuțiu s-a născut la data de 23 Octombrie 1881 în Cohalm (azi orașul Rupea) județul Târnava Mare (azi Brașov). A urmat școala săsească din Făgăraș, apoi pe cea din Copăcel. A urmat Facultatea de Drept din Budapesta pe care o părăsește pentru a se angaja la o trupă de teatru, mai târziu totuși reușește să obțină titlul de Doctor în drept și științe economice. Din îndemnul și cu sprijinul său, din anul 1902 apare la Budapesta revista Luceafărul, fiind editor și redactor. În vara anului 1905 începe studiile de artă dramatică la București. Iată cum prezintă acest eveniment: -Pus în fața supremului areopag național-artistic al "Societății teatrale ardelene" și luând prin concurs public o bursă pentru "comedie", ce implica și meseria de "viitor regizor", "Fondul de teatru" m-a trimis încă în aceeași toamnă, pentru studii, la Conservatorul din București, unde unicul meu profesor avea să fie actualul director de scenă pe viață al "Teatrului Național" și gloriosul decan al primei...
0 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
Copacul interior
de Claudia Cabat
Aseară am mirosit adânc o ramură de cireș înflorit Și-am inspirat-o din greșeală Vesel și neașteptat ea a rodit în interiorul meu Iar astăzi dimineață am adunat în căușul palmelor Primele cireșe...
forest...gun
de Valeriu Sofronie
Motto: “S-a întâmplat cu pădurea străbătută de român, că acesta a mers prin ea atât de mult și de adânc, încât a ajuns până acolo unde trebuie să ajungă oricine străbate ceva: la temeiul lucrului” (...
În interior
de Popescu Valentin
copacul salivează ca prin propria lui greutate aveam soarele alb în mine ca un pansament inima este un pronume luminos mi-a spus și i se aprind plămînii, îi ies coastele ca la un cal alb din punctul...
Răsăritul interior
de Mevlana Jalaluddin Rumi
Dacă ești o jucărie la îndemâna fiecărui gând, ești un prost, și nu un om înțelept. Dacă Soarele Iubirii nu mi-ar aparține, aș fi plin de mâhnire precum Saturn, răsărind și apunând pe cerul nopții....
O așteptare și o absență, deloc beckettiene, sub Copacul imaginar
de George Pașa
Ne oprim în această „absență din preajma Copacului” și constatăm o uimitoare prezență a unei lumi poetice fascinante, în care este revelat sensul pe care Dumnezeu l-a lăsat omului pe Pământ. O lume...
Încorsetare
de Nincu Mircea
În copacul ce nu mai întinde ramuri după lumină Răsun din dungă de frunză zbârcită. Port în chipul meu imaginea lui Și în vene distanțe unde curge Din căderi în înălțări. Crevase și canoane, pe unde...
Dor sadic
de razvan rachieriu
Aerul a înfrunzit în copacul luminii colonizat cu sunete eterogene își vâră în marsupiu copilul vânt și sare de la un om la altul ziua dârdâie pe trotuare un câine o mușcă de durere plânge și brusc...
mirko-poem (7) (ceasurile)
de Ioan-Mircea Popovici
muguri de altădată înfloresc diminețile în copacul vieții pictate pe carte pe-o singură parte în corabia pânzelor tale livezi de aduceri aminte pasaj de zburătoare spre interiorul insulei pescărușul...
Plimbari
de Ghe. C-tin Orghici
O frunză din copacul timpului am vrut să rup, dar nu am ajuns, sunt prea mic, nu mă pot măsura cu infinitul. Chiar de ajungeam, nu sunt sigur că aș fi rupt-o, poate trăgeam de ea să aplec creanga ce...
sentiment
de Anisoara Iordache
spume albe de liniște deasupra izvoarelor frunze de tăceri copacul atârnă de ceruri un drum în liniștea serii spre steaua din vârful bisericii iar vor veni dimineți cu nechezat de mânji spice vor...
