"Clișeu37: camera de ivoriu" – 2325 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AIAnisoara Iordache
In poeziile mele "CUVANTUL" are nu numai puterea magica de a dezveli realitatea de hainele trecatoare ale aparentei, dandu-i stralucirea intrinseca, dar si de a realiza dinamica acesteia printr-o succesiune de imagini cliseu. Pe drept cuvant am realizat o POEZIE VIZUALA. * Volum colectiv de poezie 2010 "Petale lirice", Editura InfoRapArt 2010 antologiile revistei SINGUR-POEZIE; editura GRINTA 2011 Visul-poezii-;Editura Emma 2012,2013 CONFLUENTE POETICE;EDITURA PIM 2010 FESTIVALUL INTERNAȚIONAL "LUCIAN BLAGA", EDITIA a-XXX-a:MARELE PREMIU 2011-Concurs(al-XV-lea)International de Haiku Mainichi: PREMIUL INTAI --------------------------------------------------- anisoaraiordache1956@yahoo.com
762 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
Clișeu37: camera de ivoriu
de Ottilia Ardeleanu
Îl privea prin fereastra fluorescentă. Îi era atât de drag. Cel mai rău era că nu putea mărturisi nimănui. Și asta îi dădea o stare de neliniște vulcanică. De aceea, poate, ochii îi păreau două...
Clișeu17: Despre fericire
de Ottilia Ardeleanu
Vreau să vă mărturisesc ceva. Fericirea are rafturi. Da, nu glumesc. Nucul din curtea școlii prinsese ceva rotunjimi și cum umbrea prea tare spațiul de joacă, a preferat să se dedea meșteșugarului,...
Dimineață de poet ratat
de Florin Hulubei
descind într-o dimineață grețos ambalată ca un șliț descheiat aprind o țigară și-mi zic prin întunericul încă prezent realitatea asta e un clișeu ordinar dar suportabil la urma urmei apoi îmi înfig...
o noua zi in paradis
de antonia
Nu imi amintesc exact de unde a pornit tot…poate ca incep in acest moment cu un mare cliseu….si poate ca sunt constienta de asta..sau poate ca nu…mai bine zis…sau da-o naibii de idée…nu vreau sa pic...
Bărbații sunt porci
de maria ioana
Luni seara, împleticindu-mă în picioare de oboseală, venită de la facultate din celălalt capăt al Bucureștiului, mă trântesc în canapea în sufragerie. În familie, la televizor, intru în rând cu tot...
Alcovul ca buncăr
de felix nicolau
Indiferent dacă îi place sau nu, Florin Bratu este bine integrat în generația 2000. Aș spune chiar că acest cuplu adamic, actantul-liric și Lavinia, s-a impus ca o referință clasică pentru momentul...
Colaj...
de Fanache Emil
Dați televizorul mai încet...! Și acolo și la radio poate și în pliante , avertismente: Încălzirea globală ne va ucide în curând. Pe trotuarul îngustat de mașini filtre îngâlbenite aruncate la...
Un fost scafandru vindecă suflete prin muzică
de Dușan Baiski
O anumită muzică poate îmbolnăvi. Un alt gen muzical poate vindeca. Muzica lui Gheorghe Iovu face bine sufletelor, fie ele sănătoase, ori bolnave. Și în timp ce unii fac averi uriașe zăpăcind mințile...
Cartea de fericeala
de Gabriel Enache
Dacă există un lucru... (nu, nu pot începe să-mi descriu prietenii cu un clișeu, pentru Dumnezeu!!) Să reiau... Cel mai mult (?) îmi place să ies cu amicii mei. Fie în parc, pe banca de lângă...
Chuck Palahniuk& Despre mine, cu ură
de Ioana Geacăr
Începutul romanului “Sufocare” de Chuck Palahniuk e provocator, abrupt, întotdeauna interdicția creează reacții adverse: „Dacă vrei să citești cartea asta, nu-ți bate capul. După câteva pagini o...
Împotriva ei înseși
de Daniela Luminita Teleoaca
Nu se mai fardează de mult. Cu certitudine a făcut-o cândva. Cu fervoare. Oarecum artistic. Puțin narcisist. Relativ eroic. Într-o autoiluzionare cosmică destituind realitatea...
Scurtmetraje erotice
de Luminita Suse
Scurt metraj în Poiană incizii nazca trasate în alb ei schiază printre brazi descheiați la verde se ciocnesc pe grund/ glisări dezmembrate clăpari, schiuri, bețe, ochelari, ambuscadă zăpada miroase...
Masaj erotic 2
de Bogdan Burileanu
Degetele Mirunei se plimbă cu dichis peste gemenii picioarelor, frământând meticulous ceea ce, altă dată, mângâiase cu patimă. Conștiinciozitate deplină, legea supremă a oricărei meserii. Asta...
Clișeu38: coduri galbene
de Ottilia Ardeleanu
Niciodată nu zburase. Niciodată cu aripi de fier. Niciodată nu fugise de viață. Dar acuma… Privea cum se duce casa la vale. Cum se duce satul. Doar acoperișurile mai pluteau. Câte-o lighioană mai...
cei ascunși rămân ascunși?!
de Daniela Luminita Teleoaca
viața e un clișeu moartea o copie de-a ei în camera obscură developată de mâna dezarticulată a artistului frustrat prea obosit să o preschimbe în altceva decis să se complacă în inevitabil sau cum...
Repetarea și clișeul
de Alexandra Ghita
Simt că înnebunesc într-o lume de hârtie. Totul se rupe. Se aud decibelii puternici și recunosc, îmi este frică. Într-o cameră cu pereții din hârtie lucioasă te vezi în umbre înșelătoare, parșive. Mă...
Clișeu28: vaporul vieții
de Ottilia Ardeleanu
Când m-am urcat pe acest vapor n-am bănuit nicio clipă cât de departe mă va duce. N-am știut nici că va avea o direcție unică și că niciodată nu se va mai întoarce. Eram minunată, la început, de...