"Ce mila, mi-e Doamne!" – 21326 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Silvia Bitere
"Nu mi-am făcut vreodată din rugi șirag de perle Ca să-mi ascund noianul păcatelor cu ele. Nu știu dacă există o Milă sau Dreptate, Dar totuși nu mi-e teamă: curat am fost în toate. Mă dojeniți că veșnic sunt beat. Ei bine, sunt! Necredincios mă faceți. Și ce dacă-i așa? Puteți orice să spuneți pe socoteala mea. Îmi aparțin. Pricepeți? Și sunt ceea ce sunt!" (Omar Khayyam) - "autoportret"
142 poezii, 0 proze
Netedu Silvia Maria
M-am aventurat inca de mica pe un taram ce inca mi-e necunoscut . Invat din mers si tind spre perfectiune . Citesc si caut in orice originalitate. Un regret : Acela de a nu-l fi descoperit pe domnul Octavian Paler mai devreme. O dorinta : Aceea de a-l intalni pe domnul Mircea Cartarescu pentru a-i strnge mana si a-i multumi pentru scrierile sale ce m-au inspirat si captivat.
13 poezii, 0 proze
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Adriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Mandra Ana-Maria
Pe 23 iulie 1986 m-am grăbit să ies în lume, să descopăr acele sunete pe care 7 luni le-am auzit și doar întruna m-am întrebat de unde vin. Copilăria a fost ca o minge de ping pong între viața la țară și viața la oraș, între natură și antropic. Școala generală m-a despărțit de prieteni și mi-a adus colegi. A urmat liceul. Prietenii eterne, clipe de vis. Anul 2005 a fost anul absolvirii. Pe scurt, v-am povestit 19 ani. Anexă: Scriu din plăcere, o mică pasiune care nu poate fi înăbușită. Nu zic că am talent. Iar dacă îl am, mai e până să îl fructific. Sper doar că veți înțelege ceva din ceea ce scriu. Dacă o singură persoană va înțelege, înseamnă că nu am scris degeaba.
328 poezii, 0 proze
Bogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
InLoveAngel
Ce sa zic despre viata mea.... Eu zic ca cel mai important lucru de pana acum este cel in care mi-am cunoscut iubirea, pe pritenul meu, in 4 august 2005. Ne iubim enorm si pentru mine relatia noastra este cel mai important lucru din viata. Pana la acel moment am avut o viata inocenta... de copil, eram un copil. Iubeam jucariile, povestile frumoase si orice tinea de copilarie. Dragostea m-a maturizat, eu zic ca m-a facut mai frumoasa, mai inteleapta, mai fericita. Pana atunci tanjeam dupa iubire, desi eram un copil, iar acum ca am gasit-o, ma simt implinita. Poate ca veti zice ca sunt prea mica, ca nu am experienta, dar eu simt ca mi-am gasit jumatatea, ca am intalnit iubirea vietii mele. Va doresc tuturor sa aveti norocul meu.
2 poezii, 0 proze
barbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
andra stancu
m-am nascut in 1982, in Bucuresti, dar am copilarit la tara. Cand eram mica nu-mi placea sa spun poezii Acum scriu ceva ce aduce a poezie. Cam atat am de spus
10 poezii, 0 proze
Ce mila, mi-e Doamne!
de Adria Martin
Am fost fericita toata ziua, Dis-de-dimineata degeaba, Asa ma trezisem, Apoi pe la pranz aveam deja Cateva motive de fericire. Dar ceva s-a intamplat, spre seara Si cum veneam asa, pe drum Mi s-a...
azi
de rusoiu raluca
sa planga norii pentru mine, sa se deschida pamantul si sa te ia pe tine, blesteme din toate partile sa rasune, caci de azi o cruce poarta al tau nume! rochia-mi murdarita azi alba mi-e, rauri sece...
Cersetori de seu
de Jianu Liviu-Florian
Cersetori de seu As vrea sa nu mai vad, sa nu mai stiu De cersetori, neputinciosi, mi-e sila, Mi-e sila, Doamne Sfinte, si mi-e mila Asemeni mie, este si el, viu ... Il doare, ii e foame, rabda,...
De aceste Sărbători
de Iulia Elize
Îmi pare, se scoboară o femeie, Pe drumul care duce spre mormânt, Pe lângă ea, sunt trei muieri, mergând Cu pași de floare; lacrimile-mi steie, De-abia e răsăritul sus, în dor, se naște, Și merg,...
Batranii, mor, dar voturile.....
de Ionela van Rees-Zota
Mi-e milă Doamne de ce văd, De bieți bătrâni cerșind la colțuri, De fețe lungi și amărâte, De vieți uitate și tăcute, De noi, de voi, de toți cei care Nu-i văd, chiar de sunt azi desculți. Îi...
Povestea lui Eminescu
de Plopeanu Petrache
„este aici eminescu, Doamne, așteaptă să fie primit, spune vocea micuță cu inflexiuni bucovinene, ce venea dinspre lumina albăstruie ce plutea difuză peste silueta mânăstirii putna, a venit de atât...
facem cu rândul de-a setea
de florian stoian -silișteanu
vine la Domnul o pasăre - Uite Doamne aripa mea cea din dreapta mai tânără cealaltă s-a împărțit vine la Domnul un copac - Doamne ce mă fac rădăcinile mele au puterea pământului printre ramuri toată...
bănuțul
de Ioan Postolache-Doljești
Sui în urma lui ăl bătrân pe scara pusă în gura podului șurii și-mi vine să râd stiind că el nu mă vede pentru că eu încă nu sunt născut. Pentru mine-i ușor, așa, fără trup pot fi oriunde. Ce-ar fi,...
Ce e de făcut?
de ion untaru
M-am pus pe citit ca un nebun. Plecând de la principiul că un prieten, oricât de bun l-ai considera, te poate dezamăgi, în timp ce o carte bună, niciodată. Cineva care a locuit în aceeași celulă cu...
