"Cartea Poemelor I - Partea a II -a" – 20388 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
dex
Cartea Cărților
Ovidiu Oana
Am o colecție formată din aproape 400 clopote, clopoței, talăngi și zurgălăi din toată lumea și, pornind pe urmele lor, am închipuit o carte. Colecția poate fi vizitată la : http://bells.zuavra.net Cartea despre care fac vorbire -o trilogie- a fost de curând finalizată si a fost unanim apreciată de catre specialistii tuturor cultelor din România. Titlul lucrării: PROIECTUL UNEI LIMBI UNIVERSALE - Partea I - "SUFLETUL" cuprinde o selecție de peste 1.200 poezii, licențe poetice, creații populare, colinde, ghicitori si proverbe despre clopote, clopoței, talăngi si zurgălăi. Textele sunt culese din literatura româna și cea universală. Această parte va fi ilustrată cu fotografiile pieselor din colecția mea. - Partea a II-a - "NEGURA" este structurată în urmatoarele capitole: - Confesiunea unui clopot Cap. 1 - O privire spre începuturi 1.1 - origini 1.2 - atestări 1.3 - definiții 1.4 - listă utilizări clopote 1.5 - listă utilizări clopoței 1.6 - dicționar universal pentru clopote Cap. 2 –...
715 poezii, 0 proze
Raoul Weiss
Raoul WEISS s-a născut la Saverne/Zabern, deci în Alsacia, și evenimentul respectiv a avut loc întâmplător după 1945 (în 1975, să fim preciși), deci s-a născut în Franța, deci e francez, cum arată foarte bine și numele lui. A studiat la Școala Normală Superioare din Paris (rue d'Ulm, pentru intimi) și reținut foarte puțin, slava domnului, din tot ce a auzit acolo. A fost lector de limba franceză la Universitatea Carlos III din Madrid, profesor la Universitatea Lorand Eötvös din Budapesta și bursier la Freie Universität din Berlin. Este european adevărat și trecut ca atare în evidența bolilor spirituale grave la C.I.A.. În iulie 1999 a absolvit Cursul de vară de Limba si Civilizația Română organizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, și de atunci a rămas acolo (sufletesc cel puțin) permanent. Este autorul -- unei traduceri franceze ale poemelor din cartea In marea trecere (Lucian Blaga), care rămâne perfect identificabilă sub stratul de praf format pe ea de când a băgat-o în...
10 poezii, 0 proze
George Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
Nicolae Avram
Nicolae Avram este licențiat în Drept și membru al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud. A debutat cu volumul „Cântece de sinucigaș (cartea I)” (2000), pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor – secțiunea debut, la Colocviile Coșbuc, Bistrița (președintele juriului: Cezar Ivănescu). A mai publicat „Litanii pentru diavol” (2006) și „Cântece de sinucigaș (cartea a doua)” (2008), volum distins cu premiul „Radu Săplăcan”. A îngrijit ediția „Iată cina. Iată taina”, cuprinzând poemele postume ale lui Aurel Onișor (2007). "Federeii” , Casa de Editură Max Blecher, 2010 Despre FEDEREII: „Cu o poezie ca aceasta nu se poate trișa, ea te aruncă în miezul literaturii dure și autentice dintotdeauna, de la Jack London la Irvine Welsh, vizitându-i, de pe tărâm autohton, pe George-Mihail Zamfirescu sau pe Arghezi... Dacă își va găsi cititorii, n-am nici o îndoială că Federeii va fi o carte despre care se va vorbi și, mai ales, care-i va face pe câțiva să se simtă mai puțin singuri,...
1 poezii, 0 proze
Joseph Rudyard Kipling
Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865 Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții, a fost considerat, îndeobște, poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling. Kipling s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor Școala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa, Alice Macdonald. Se spune că părinții săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. În copilărie a fost trimis în Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile și proasta îngrijire...
12 poezii, 0 proze
Teodor Scarlat
Teodor Scarlat (n. 6 octombrie 1907, d. 18 decembrie 1977) a fost un poet român. Volumul său de debut urma să fie "Dicteuri pentru fantoma ta", la editura unu, 1934, dar manuscrisul a fost pierdut înainte de a se preda la tipar. Câteva decenii mai târziu, acesta este redescoperit și publicat parțial (unele poeme "aberative" au fost eliminate) în 1972, la Editura Litera, în regia autorului și a lui Sașa Pană. Poemele cuprinse sunt asemănătoare cu cele ale lui Constantin Nisipeanu, Virgil Carianopol, Sașa Pană din aceeași perioadă. Opere * Claviaturi, Tipografia Bucovina I.E. Toroțiu, București, 1936 * Viața la-ntâmplare, Editura Cartea Românească, București, 1938 (roman) * Floarea reginei, București, 1939 * Ora de zbor, Editura Cartea Românească, București, 1940 * Vatra magilor, Editura Cartea Românească, București, 1943 * Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1969 * Dicteuri pentru fantoma ta, Editura Litera, București, 1972 (cu o scrisoare către Sașa Pană și replica acestuia)...
3 poezii, 0 proze
Timur Zulifikarov
Scrieri: - "Poemele peregrinarilor sau Cartea gnomica a Intelepciunii"; - "Nastratin Hogea sau apoteoza Rasului catartic eliberator", extins la scara in intregului univers; - "Poemele peregrinarilor sau predica Fericirilor cale vesnice si neperitoare"; - "Intaia dragoste a lui Nastratin Hogea si Tattabubu sau Cantarea Cantarilor"; - "Cartea revelatiilor lui Omar Khayyam" - prin care incheie ciclul "Poemelor peregrinarilor". "Poemele peregrinarilor" reprezinta un periplu complex si definitoriu parcurs de toti eroii sai (Nastratin Hogea, Musfiki, Omar Khayyam, Kamoliddin) si tot odata costituie exemplificare aventurii ontologice a fiintei in drumul sau spre realizarea deplina, spre demnitate si perfectiune. Cartea "Poemelor peregrinarilor" este un npermanent cant al miscarii, al modificarii, al disparitiei, al regasirii si invierii. Ca un motto al intregii aceste calatorii eterne pot sluji cuvintele lui Saadi, folosite de Zulfikarov in "Carte copilariei lui Musfiki": "Tu paraseste-ti...
2 poezii, 0 proze
Ion Pogan
Ion Pogan este pseudonimul literar al lui Vasile Florin Tărăbuță (1905-1968), poet român. Primele sale cărți, ”Liniște și comori” și ”Relief”, prezintă, conform criticilor, o lirică de extracție argheziană, pe când placheta ”Zogar” (insolit intitulată după un câine care apare ca personaj în majoritatea poemelor din carte) se apropie de ermetism (amintind de Ion Barbu din poemul ”In memoriam” și nu numai). Opere * Liniște și comori, 1929 * Relief, Cartea Românească, București, 1932 (cu un portret de pictorul Dem.) * Zogar, Colecția Scriitori români contemporani, Fundația pentru literatură și artă, București, 1936 * Lavine, Cartea Românească, București, 1943 * Crizantemele lumii, Editura pentru Literatură, București, 1969 (cu prefață de Ion Biberi)
1 poezii, 0 proze
Ion Iuga
Ion Iuga (10 ianuarie 1940, Saliștea de Sus, Maramureș-1994), poet român neomodernist. Opere * tăcerineprimite, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Almar, Editura Albatros, București, 1970 * Țara Fântânilor, Editura Eminescu, București, 1971 * Irosirea zăpezilor, Cartea Românească, București, 1974 * Cămașă patriei, Editura Albatros, București, 1975 * Din Marmația, Editura Eminescu, București, 1977 * Conștiința revoluționară, Editura Politică, București, 1979 (colaborare cu Andrei Sida) * Binecuvântata civilizație, Cartea Românească, București, 1980 * Casa poemelor, Cartea Românească, București, 1980 * Ieșire din vis, Editura Eminescu, București, 1982 * Fântâni pentru bronzul eroilor, Editura Militară, București, 1983 * Povara umbrei, Cartea Românească, București, 1987 * Cântece, Cartea Românească, București, 1989
2 poezii, 0 proze
nicolae silade
Născut la 4 decembrie 1956, în Făget, județul Timiș. Este poet și jurnalist. Locuiește în Lugoj. Redactor șef la Lugojul, 1991-1997 Din 1997 este fondatorul și directorul ziarului Actualitatea Din 2010 este fondatorul și directorul revistei actualitatea literară A publicat în: Algoritm literar, Alternanțe (Germania), Apostrof, Arca, Arcadia, Argeș, Ateneu, Banat, Cafeneaua literară, ComUnique, Conta, Convorbiri literare, Cuvinte românești, Destine literare (Canada), Familia, Fereastra, Flacăra, Hyperion, Levure littéraire ((France-USA-Germany)), Libertatea (Serbia), Luceafărul, Lumina literară și artistică, Lumină Lină (SUA), Orient latin, Origini România (Spania), Orizont, Poesis Internațional, Pro Saeculum, Ramuri, Reflex, România literară, Român în lume (Spania), Semne, Steaua, Surâsul Bucovinei, Vatra, Tomis, Tribuna. Volume apărute: * Visul în lucru, Editura Litera, București, 1979 * Cartea poeților (volum colectiv), Editura Lugojpress, 1994 * Mergere înainte, Editura Lugojpress,...
266 poezii, 0 proze
Cartea Poemelor I - Partea a II -a
de Petrea Marian Iulian
Partea a II –a “GÂNDURI” Din miliardele-mi de gânduri, Ales-am să-ntind pe-o coală, doar câteva; Când zilele-mi fi-vor numărate, cândva, Voi reciti, cu drag, precum odinioară, aceste rânduri......
Pe-aceste plaiuri – partea a II -a
de Petrea Marian Iulian
Cartea Poemelor *** 15 *** Pe-aceste plaiuri… [partea a II –a ] Pe-aceste plaiuri, Își lăsară o amprentă, Acei sculptori Când cu ochii lor de vulturi, Căutară spre o stâncă Ce va s-o sfarme-n fel și...
Pe-aceste plaiuri – partea a III -a
de Petrea Marian Iulian
Cartea Poemelor *** 15 *** Pe-aceste plaiuri… [partea a III –a ] Pe-aceste plaiuri, Privit-a sufletu’ către frumusețile pământului Și a început să picteze tot ce zărea… S-a născut, de-a lungu’...
Pe-aceste plaiuri – partea a IV -a
de Petrea Marian Iulian
Cartea Poemelor *** 15 *** Pe-aceste plaiuri… [partea a IV –a ] Pe-aceste plaiuri se adunară Cu mic, cu mare, toți țăranii De va să șadă împreună, Să asculte cântece de voie bună Când tradiționala...
Manuscrisul Babel-Or
de Adrian Firica
Notă asupra ediției \"Manuscrisul Babel-Or\" nu a apărut până acum într-o ediție completă. Evoluția Microsoft Windows - ajuns, în fine, în configurație Vista -, Mozilla Firefox, Google și expansiunea...
Umbra lui Radu
de ion untaru
Radu Patrichi - Umbra unei frunze, poeme haiku, editura Ex Ponto, 2011 Am citit și re-citit cu plăcere această „Umbră...” și o păstrez în continuare în apropierea mea pentru acel ceva misterios și...
Dis-de-dimineață Dumnezeu s-a plâns de durerea de măsele (sau despre Calistrat Costin greșind galaxia!)
de Plopeanu Petrache
Sunt convins că începutul unui poem nu poate fi programat, așa cum, poate, nici începutul genezei nu a fost ceva premeditat: după fiecare nouă acțiune, Dumnezeu vedea că noul element care se adăuga...
Abstract
de Petrea Marian Iulian
Cartea Poemelor *** 21 *** Abstract E ora la care ar trebui sa doarmă; dar, n-o face; Privește, către ceasul vechi, din perete; Parcă se-nclină într-o parte; Îi era teamă, poate de clipa în care...
Reportaj intim
de Sașa Pană
I În cancelaria cu certificat de pauperitate a infirmeriei scriu cu teamă să nu mă vadă un camarad și să-mi ia compromițător pulsul cum dăună-zi poemul începe la Buzău continuă pe strapontina...
