"Carcasa" – 748 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCharles Cros
Charles Cros (n. 1 octombrie 1842 - d. 9 august 1888) a fost un poet și inventator francez. A fost născut în Fabrezan, Aude, Franța, 35 km la est de Carcassonne. Cros era un poet și scriitor umoristic cunoscut. Cea mai cunoscută scriere a lui este poezia "Scrumbia afumată", considerată ca fiind una dintre capodoperele umorului absurd. El e cunoscut mai ales datorită faptului că a inventat niște procedee ce aveau să stea la baza fotografiei. A mai făcut și îmbunătățiri la tehnologia telegrafiei. Charles Cros a murit la Paris. Engleză Charles Cros (October 1, 1842 - August 9, 1888) was a French poet and inventor. He was born in Fabrezan, Aude, France, 35 km to the East of Carcassonne. Cros was a well-regarded poet and humorous writer. He developed various improved methods of photography including an early color photo process. He also invented improvements in telegraph technology. Poetry In the early 1870s Cros had published with Mallarmé, Villiers and Verlaine in the short-lived weekly...
19 poezii, 0 proze
Joseph Delteil
Joseph Delteil, né à Villar-en-Val (Aude), le 20 avril 1894 et mort le 16 avril 1978 à La Tuilerie de Massane (Hérault), est un écrivain et poète français. Né dans la ferme de La Pradeille, d’un père bûcheron-charbonnier et d’une mère illettrée, Joseph Delteil vit les quatre premières années de son enfance à la Borie (construction de pierres sèches) de Guillaman, à 30 kilomètres au sud de Carcassonne, dans le Val de Dagne. De cette masure, il ne reste aujourd’hui que des moignons de murs, que l'on peut toujours voir en randonnant sur le "sentier en poésie" créé par Magalie Arnaud et ses amis, maire de Villar-en-Val pour honorer la mémoire du poète. En 1898, son père achète une parcelle de vignes à Pieusse (30 kilomètres plus loin). C’est là, dira Delteil, son "village natal", au cœur des Corbières, "où le paysage s’élargit, où l’on passe de la forêt au soleil, de l’occitan au français". Il y demeure jusqu’à son certificat d’étude (1907), puis il intégre l’école Saint-Louis à Limoux....
1 poezii, 0 proze
André Chénier
André Marie Chénier (n. 30 octombrie 1762, Constantinopol - d. 25 iulie 1794, Paris) a fost un poet francez, reprezentant al neoclasicismului târziu și considerat precursor al romantismului. Admirator al Revoluției franceze, devine victimă a acesteia și a exceselor Terorii Iacobine. Opera * 1791: "Jeu de paume"; * 1792: Imn pentru elvețieni ("Hymne sur les Suisses"); * 1795: Tânăra prizonieră ("La jeune captive"); * 1801: Tânăra din Tarent ("La jeune tarentine"); * 1819: Poezii ("Poésies"); * Elegii ("Élégies"); * Hermes ("L'Hermes"); * America ("L'Amérique"); * Iambi ("Iambes"). ** André Marie de Chénier, dit André Chénier, né le 30 octobre 1762 à Constantinople et mort guillotiné le 25 juillet 1794 à Paris, est un poète français. Il était le fils de Louis de Chénier. Né à Galata (aujourd'hui Istanbul en Turquie) d’une mère grecque (Elisabeth Lomaca) et d’un père français, Chénier passe quelques années à Carcassonne, traduit dès l’adolescence...
1 poezii, 0 proze
Carcasa
de florin caragiu
Am luat carcasa ermetic închisă a inimii Și-am încercat cu chei de dorințe s-o descui, Cu ascuțite lame de gând s-o tai, În foc de simțiri să-i topesc învelișul, De pietrele amintirilor s-o sparg,...
Carcasa
de Ștefan Petrea
E iarnă cât a unei toamne haină Cu cerul jos și plumburit, rupestru E-al unui an întreg de azi semestru; Dar orișicât mi s-ar părea de faină Ideea unui secol ambidextru Ce nu se mai împarte-n patru,...
Carcasa corpului.Clone de fericiri artificiale
de razvan rachieriu
Mi-am reactualizat permisul de trecere de la o lume degenerată alunecând în negativ la o lume în care zborul este permis cu oboseala ca un vector radial anesteziind zborul ce cade în subteranele...
Carcasa nevăzută de oameni
de Zavalic Antonia-Luiza
Lucruri frumoase, nepământești scrise de cei cu adevărat invizibili se nasc ca o metaforă sensibilă la atingere, prefăcând munții în oameni și dragostea într-o aripă cu trup infinit în toate...
nobila carcasă
de iulian poetrycă
odată și-odată, tot voi săpa un bordei în mijlocul grădinii. îmi voi obișnui astfel din timp hoitul cu umezeala, cu frigul și cu mirosul de clei al îngrășământului. sala va simți asta, sala se va...
Suflul femeii pulsa în carcasă
de Mircea Florin Șandru
Suflul femeii pulsa în carcasă Se ridica încet dintre ape O, Doamne, cât era de frumoasă Fluxul o aducea mai aproape. Aș fi înotat până la ea să o ating Să-i simt mirosul dulce de fată Dar am văzut...
Din această carcasă
de Nichita Stănescu
Din această carcasă de cal îmbătrînit înainte de vreme, un suflet de licorn amețit își scoate-o potcoavă-n poene. El încă visează îngenuncheat ca-ntr-o tapițerie medievală o domnișoară cu chipul...
în fiecare seară mănânc din moarte. oamenii-carcasă
de Ela Victoria Luca
seara zăcea pe jos ca un șobolan putred cu ochii țintiți în ochii mei tortura zilnică din care nu mai ieși îți crapă lent pielea pe mâini pe umeri pe gât țâșnesc fluide din prea multă dragoste -...
trupul
de tincu catalin
Carcasa vie Frumoasa sau urata Ea trebue sa fie Conducator in viata. Din carne si din sange Este trupul meu, Dar pacat ca-mi este Sufletul asa de greu.
al trupului și al sufletului
de ioan albu
în carcasa asta de carne și umori în întunericul coastelor, suflete, ai să mori stins în carnea mea, cadavru cu vise supurând din răni mortale deschise trupule, prietene, frate viața ta mă lovește de...
de Ilie Grigore
înghesuiți cum viermii- -n carcasa unui stârv, ne sufocăm de foame, de sete și de scârbă, nevinovații plâng. urdorile căinței tuturor sclipesc în ochii osândiți ai pruncilor.
A plecat sufletul din mine
de Mihai Ardeleanu
Sunt o carcasa de porc golita de mate si suflet, Atarn de un cinghel ruginit intr-un infect abator...
Goodbye, my love
de Florina Daniela Florea
captivă sub carcasa tăcerii ca orice fruct înghețat mi-am pierdut aroma și am rămas atât de fadă încât laringele a devenit deja un organ inutil supraviețuirii ca n-a fost vina mea îti tot repet prin...
Gura Leului
de Sorana Petrescu Felicia
Am deschis carcasa Galbenă de colții Unei flori De ‘Gura Leului’. Astăzi, Femeia din mine A refăcut gestul Rătăcit în timpul Copilăriei, În timpul Fericirii. Mi-am dorit Să mă reîntorc, Și, fără să...
Umbre de parodie
de Andrei Pavel
Scripeți în sprijin pe carcasă, plăcerea doamnei cu o coasă. E un oftat suspinul din tăiș, o adiere ce fuge pe furiș, extazul pielii descărnate, căldură fără sănătate ce-apune peste sânii tăi....
De mergi
de elena gheorghiu
Gemând ca într-o carcasă argintie poți merge mai departe fără regrete. De plângi ca un bebeluș-n fașă, și chiar de-a bușilea de te strecori, neîmpăcat cu tot ce te înconjoară, poți ignora lumea asta...
Pe furtună
de craciun stelian-vasile
Cândva stăteam în carcasă, suspendat la-nălțime de masă si adunam oxigen salubru furtuni adunam, lugubru, dar vântul plecase spre noapte fugind de blocurile coapte; deschide, mama, fereastra pe...
