"Calabria mia" – 2519 rezultate
0.03 secundeMeilisearchana calavrias
născută de cu toamnă...
1 poezii, 0 proze
Santha Eduard
Copilarie furtunoasa ,pornit in calatoria cunoasterii prin poezie si arta
1 poezii, 0 proze
Claudia Sescu
De mic copil am fost preocupată de construirea unui vehicul imaginar, cu ajutorul căruia să pot călători oricând și oriunde. Poezia este o parte din combustibilul care îmi animă călătoria. claudiasescu@gmail.com
12 poezii, 0 proze
Dan Laurențiu
Dan Laurențiu (n. Laurențiu Ciobanu la Iași pe data de 10 august 1937 - d. 21 decembrie 1998) a fost un poet și eseist român din generația anilor '60. Volume publicate: Poziția aștrilor (1967), Călătoria de seară (1969), Imnuri către amurg (1970), Poeme de dragoste (1975), Zodia leului (1978), Privirea lui Orfeu (1984), Ave Eva (1986), Psyche (1989), Călătoria mea ca martir și erou al timpului (1991), 101 poezii (1993), Femeie dormind (1993), Mountolive (1994), Patul metafizic (2000). „Hieratică și solemnă, poezia sa a impresionat prin gravitatea orgolioasă a rostirii, care a impus un poet singular, al cărui tonus filosofic era, în contextul dat, cel mai înalt de la Lucian Blaga și Ion Barbu încoace.” (Marin Mincu)
6 poezii, 0 proze
Enache Gane
Enache (Enacache) Gane (cca. 1790 — cca. 1850) Câteva dintre manuscrisele sale i-au fost publicate postum de Dimitrie Gane (fratele său) și G.T. Kirileanu. "Călătoria mea la munte" "Visul lui Cupidon" A fost căsătorit cu Zoița Ciurea, cu care a avut 5 copii, Enache, Matei, Epraxia, Olimpiada și Xenia (toate trei călugărițe). Au trăit într-un imens conac la Iași.
1 poezii, 0 proze
Francisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
Vicente Espinel
Vicente Gómez Martínez-Espinel (Ronda, 28 de diciembre de 1550 - Madrid, 4 de febrero de 1624) fue un escritor y músico español del Siglo de Oro. A partir de sus Diversas rimas de 1591, transformó la estructura de la décima, estrofa conocida también como espinela en su homenaje. En la música se hizo famoso por dar a la guitarra su quinta cuerda, añadiendo una cuerda más aguda - llamada mi agudo o prima - a las cuatro existentes en aquel momento. Hijo de Francisco Gómez, que procedía de las Asturias de Santillana, en la actual Cantabria, y de su legítima esposa Juana Martínez, estudió sus primeras letras y música en Ronda con el bachiller Juan Cansino y se matriculó en la Universidad de Salamanca, donde aparece registrado los cursos de 1571 y 1572 con el nombre de Vicente Martínez Espinel, tomando el segundo apellido de su padre. Se sostuvo dando clases de canto, \"antes dadas que pagadas\", y contempló el proceso inquisitorial contra fray Luis de León. Volvió a su tierra, como él...
1 poezii, 0 proze
Johann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808). Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă. Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în...
262 poezii, 0 proze
Anton Pann
Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data nașterii incertă, între 1793-1797 - m. 4 noiembrie 1854) este un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, foclorist, literat, publicist, de origine aromân, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Prin prescurtarea numelui de familie și românizare va fi numit Anton Pann. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un cioban vlah, sărăcit și devenit căldărar, după obiceiul vremii, din Sliven, o localitate din Imperiul Otoman, aflată în Bulgaria de astăzi, iar mama sa se numea Tomaida. Între anii 1806 și 1812 se refugiază în urma războaielor ruso-turce la nordul Dunării, unde devine corist în catedrala ortodoxă din Chișinău, Basarabia, la partida de Soprani. OPERA Calendarul lui Bonifatie Setosul Versuri musicești Poezii deosebite sau cântece de lume (1831, 1837) Călătoria Însoțirea Luniță luminătoare...
16 poezii, 0 proze
Amintiri obligatorii
de dana ioan
In memoria fiecaruia exista un grup de amintiri despre care nici nu mai stie de unde vin sau, mai mult, nici nu mai stie daca sunt reflectarea unor fapte reale. Bunaoara, eu stiu ( de unde?, parca...
Poan, dezvoltat în prozopoem
de Dragoș Vișan
il capitano vandros din land of words și al său capoddano . (poan dezvoltat în prozopoem) . dragilor și mai puțin dragilor, de când sunt în land of words brescia, nu mi-a trecut prin cap să mă înham...
Noaptea nunții
de Mazen Rifai
O zi ploioasă de toamnă. Iarna este pe cale să se întoarcă din călătoria sa înspre miază-noapte. Se va întoarce iarăși să bată pe la uși și să intre fără îngăduința cuiva. Strada se mișcă sub o...
Pisicile îl vor tot călări pe Theo Odoru
de Dragoș Vișan
Când am luat romanul "Theodoros", i-am înmânat vânzătoarei de care vorbisem cinci lei pentru că mi l-a ținut sub tarabă la Inmedio un timp. Ce mi-am zis? Dacă tot îl frunzărisem alături, timp de o...
Praga, bazilica rock
de George L. Dumitru
Călătoria în timp, spațiu și muzică a început într-o dimineață de iunie, a anului de grație douămiișapte. Dacă anul a fost de grație, momentul plecării a fost clar, unul de dizgrație. Nu glăsuiesc...
memorie de elefant în miniatură
de Adi Cristi
memorie de elefant în miniatură nu țin minte clipa în care călătoria mea s-ar fi sfârșit cum nu țin minte lumea în care dresam frunzele căzătoare cum nu țin minte nici ora când ar fi trebuit să merg...
Domnul Vucea
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
DOMNUL VUCEA Auzisem eu de turci, de muscali și de nemții cu coadă; ziua, la miaza-mare, îi vedeam înaintea ochilor cu paloșe late, cu sulițe lungi, călări pe cai, sărind gardurile mahalalei, ca și...
Îngerul
de Nichita Danilov
Un trabuc lung fumează Îngerul în fața ferestrei pe care o ține deschisă pe piept. Oricine îl poate zări la miezul nopții aici, stînd ghemuit la măsuță, concentrat asupra unor cărți de joc. Un bărbat...
Cântecul fluviului
de Ezra Pound
- după Rihaku, secolul 8 al erei noastre - Corabia asta-i din lemn de șato, și copastiile din lemn de magnolie, Muzicanți cu flaute-n giuvaiericale și cu cimpoaie de aur O umplu rânduri-rânduri,...
Decor
de Barbu Solacolu
Gândirea stătătoare ca apele de baltă din care luna țese o pânză de tăceri plutește despletită ca-n papura înaltă o algă ce nu-și află sfârșitul nicăieri. O pajiște e balta, verzuie, argintată, -...
\"Arătarea Minunii\" de la Schitul, Izvorul Tămăduirii, Mânăstirea Poșaga, Alba Iulia.
de Elisabeta Branoiu
Și ne mai punem întrebarea: \"Poporul nostru, popor sfânt?... Popor ales de Dumnezeu?... Amăgire... amăgire!\" răspundem laolaltă, și credincioșii și ateii. Veștile ni se par mai degrabă incitante și...
