Anton Pann
"Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data nașterii incertă, între 1793-1797 - m. 4 noiembrie 1854) este un poet, compozitor de muzică"
Povestea vorbii
Povestesc că într-o vreme, dar nu să știe-n ce ani, Că-ntr-un oraș oarecare ar fi fost niște golani, Vagabonți, crai, haimanale, ș-alt
Copacul și dovleacul
Copacul și dovleacul Pe lângă un copac mare, Un dovleac, din întâmplare, Primăvara răsărise Și pe dânsul se suise; Care într-atât
Musca și țânțarul
Musca și țânțarul Musca vara zbârnâind Și pe țânțar întâlnind, Oprindu-se l-a-ntrebat: Dă ce e el cocoșat? Þânțarul l-acest cuvânt I-a zis: -
Despre amor sau dragoste si ura
Povestea vorbii Un strein prost intr-o vreme in Romania viind, Si doua-trei romaneste ca sa invete dorind, Cata si isi tocmi sluga din sate pe
Cântul VII din \" Adaos la tonul al patrulea\"
Ani ca zilele trec... Noi din zi în zi murim... Interesuri căutând Cu nădejdi ne mângâiem … Am vrea pe plac să trăim …
Scumpul
Peste un râu foarte mare Și repede curgător, Vrând să treacă oarecare Scump, de argint iubitor, Mergând pe pod, cum să pare, Unde-a călcat n-a
Scumpul
Peste un rau foarte mare Si repede curgator Vrand sa treaca oarecare Scump, de argint iubitor, Mergand pe pod, cum sa pare, Unde-a calcat, n-a
Fara
Că petrece totdeauna, Fără gâlcevi și nevoi; Iubindu-se împreună, Se înțeleg amândoi. Rărește-ți, zice, venitul, Și-ntâlnirea cu
Despre minciuni iarăși
Cîte le zice omul sînt toate vorbe. Și minciuna este vorbă. Dar Vremea descoperă adevărul. A mînca
Despre cusururi sau urâciuni
Povestea vorbii Spun c-a fost odată un crai oarecare Ce avea din fire un nas foarte mare; El își vedea bine cusurul ce-l are, Dar tot gândea
Planul simigiului
Un simigiu oarecând Covrigi, simiți încărcând, A umblat din sat în sat Și schimbând, pe oau i-au dat: Deci tabla-n cap dacă ia Cu
Despre prostie
Trei negiobi mergând p-o vale Și zărind un urs din cale Când suia cu groază-vie Și intră în vizunie, Zise unul: – Ai să-l prindem Și la vrun
Despre năravuri rele
Cu șchiopu-ntr-un loc șezi, Te-nveți să șchiopetezi. Și Cineva cînd locuiește Cu măgarul cel trîndav,
Despre prostie iarăși
Un neghiob cu totu,-n vremea mai demultă, Ca să-și ia nevastă făcând și el nuntă, De masă, bucate în gând îi venise, Dar cu ce să fiarbă de
Þermonia unui bătrân
Un bătrân trecut în zile Fiind foarte țermonos, La dame și la copile Era și mai cu prisos. Într-o zi văzând că vine O damă a-l cerceta, El cu
Despre pricini de judecăți
Judecata e în capul omului. De aceea zice: Pune-ți căciula înainte și te judecă singur. Că Judecătorul când ț-e potrivnic, cu cine o să te
