"Către larg " – 21997 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
FGFredy Goldștein
Un colaborator de scurtă durată a revistei avangardiste Alge (a semnat doar în două numere din 1931), Fredy Goldștein avea la acea dată doar 6 ani. A spus câteva ”povești” transcrise în revista Alge de către Gherasim Luca. Încadrabilă în sens larg în familia prozelor urmuziene, ”poveștile” lui Goldștein sunt totuși de o factură relativ inedită (practicând, în mod diferit față de ceilalți algiști, ”delirul juvenil” specific publicației). Bâlbâielile, rectificările, onomatopeele și elementele de oralitate, laolaltă cu imaginația suscitată de morbidul și absurdul din România interbelică, remarcate de G. Călinescu mai mult în sens negativ, ar putea fi azi recuperate și valorificate cel puțin ca și curiozitate estetică, dacă nu chiar sub titlu de autenticitate, ca și elucubrațiile în versuri ale lui Petru Popescu-Poetul din revista unu (atât Fredy Goldștein, cât și Petru Popescu-Poetul fiind puțini discutați chiar și de experții avangardei, probabil pe motivul lipsei evidente de conștiință...
1 poezii, 0 proze
MVMitropolitul Varlaam
MITROPOLITUL VARLAAM In activitatea sa culturara Vasile Lupu fu secondat de catre mitropolitul Varlaam, un carturar distins din acea epoca. Ca scriitor , mitropolitul Varlaam se remarca prin claritatea si plasticitatea limbii pe care el si-o formeaza in regiunea Neamtului. Mitropolitul Varlaam, ca toti carturarii epocii, cunostea bine si limba slava bisericeasca si, probabil, si limba rusa. Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor in limba romana a unui numar mare de carti religioase, care umplu sec al XVII-lea si, al XVIII-lea. Desigur, aceste carti astazi au un interes pur stiintific. Ele insa contribuie la dezvoltatrea limbii literare romanesti. Limba romana in aceste traduceri capata putere de expresivitate pe care noi n-o gasim in sec. al XVI-lea. Ea gaseste o larga raspindire printre carturari. Cea dintii traducere a mitropolitului Varlaam este Leastvita (Scara) lui Ioan Scarariul traducere ce n-a vazut lumina tiparului. Opera lui...
0 poezii, 0 proze
GMGeorge Magheru
[George Magheru (17-3 Dec. 1892--17 Aug. 1952) Poet modernist și dramaturg, care a cultivat o lirică nonconformistă și un teatru de factură filosofică (piese de teatru: “Piele de cerb – pretext dramatic pentru meditațiune”, “Oglinda fermecată sau Divina re-creațiune”; poezii: “Cântece la marginea nopții” Criticul literar Gr. T. Popa e sensibil, cum e și firesc, la scrisul medicilor-scriitori. Astfel, în Pietre de Cerb, de George Magheru (1937), vede un echivalent românesc al lui Faust. Afirmația este encomiastică și el argumentează pe larg, asta însă nu-l împiedică să-i reveleze lipsuri în măiestria artistică, datorită cărora George Magheru a ratat o potențială operă de prim rang a literaturii românești. Ca poem consacrat destinului uman, el îi reproșează linearitatea: "el este biolog și știe acest lucru".
18 poezii, 0 proze
Michel Houellebecq
Michel Houellebecq s-a nascut in 1958, in insula Reunion. A studiat agronomia la Institutul National de Agronomie Paris-Grignon si cinematografia la Scoala Nationala Superioara Louis Lumière, pe care a abandonat-o inainte de obtinerea diplomei din cauza crizei personale si profesionale cu care se confrunta. Desi si-a inceput cariera literara ca poet, s-a orientat curind spre roman, care i-a adus succesul si recunoasterea publicului larg. De acelasi autor au mai aparut: Extinderea domeniului luptei (1994; Polirom, 2005), Particulele elementare (1998; Polirom, 2006, 2012), Platforma (2001; Polirom, 2003, 2011), Posibilitatea unei insule (2005; Polirom, 2006), Inamici publici (2008; Polirom, 2009), in colaborare cu Bernard-Henri Levy. ”Copilul” teribil al literaturii franceze contemporane, Michel Houellebecq pune în fața Occidentului, din nou, oglinda nemiloasă a realității! Roman pe care autorul îl include în genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja...
0 poezii, 0 proze
NSNichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
ECErnesto Cardenal
Născut la 20 ianuarie 1925, în Granada Nicaragua. Hirotonisit în Granada, în 1965, el a fost printre cei dintâi susținători ai liberalizării vieții creștine și a activat ca preot până în 1977, când a fost exclus din rândurile clerului. A fost larg recunoscut ca un promotor al libertăților politice, iar volumele sale de versuri au fost traduse în mai multe țări. După venirea la putere a sandiniștilor, devine ministru al Culturii, în perioada 1979 - 1988, ocupând, concomitent, funcția de director al Casa des los Tres Mundos, o organizație culturală cu sediul în Granada. În anii '50 Cardenal se implică în mișcarea revoluționară din Nicaragua, încercând să coaguleze forțele care se opuneau dictatorului Somoza. S-a convertit la catolicism în 1956 și devine novice la Gethsemeni, o abație din Kentucky, SUA, unde studiază sub îndrumarea cunoscutului profesor și poet Thomas Merton. Cardenal și-a completata studiile în Cuernavaca, Mexic, și a fost hirotonisit ca preot în 1965. Principlele sale...
1 poezii, 0 proze
SOStefan Leon Orzu
Vad ca toate textele postate de mine sunt catalogate drept "nesatisfacatoare". comentati-ma, oameni buni, injurati-ma cu patima si spuneti-mi cat sunt de dobitoc, sa stiu si eu ce-mi lipseste(in afara de creier). Despre mine: Am terminat Colegiul Costache Negruzzi din Iasi, locul unde formarea mea spirituala s-a conturat cel mai bine si unde am invatat sa deschid ochii larg. Nu e meritul liceului in sine, cat a oamenilor de acolo, atat colegi, cat si (unii) profesori. In prezent sunt student al Facultatii de Informatica Iasi, univ. Al. I. Cuza, si indiferent de orice ar crede majoritatea, acolo se afla oameni care au imaginatie vie si care pot crea mult mai mult decat programe de calculator.
7 poezii, 0 proze
bogza gheorghe
Simetrie - Marin Sorescu Mergeam asa, Cand deodata in fata mea, S-au desfacut doua drumuri : Unul la dreapta, Si altul la stanga, Dupa toate regulile simetriei. Am stat, Am facut ochii mici, Mi-am tuguiat buzele, Am tusit, Si-am luat-o pe cel din dreapta (Exact cel care nu trebuia, Dupa cum s-a dovedit dupa aceea). Am mers pe el cum am mers, De prisos sa mai dau amanunte. Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua Prapastii : Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat in cea din stanga, Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant, Gramada cu mine in cea din stanga, Care, vai, nu era cea captusita cu puf! Taras, m-am urnit mai departe. M-am tarat ce m-am tarat, Si deodata in fata mea S-au deschis larg doua drumuri. "V-arat eu voua !" - mi-am zis - Si-am apucat-o tot pe cel din stanga, In vrajmasie. Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica. Si la prima rascruce M-am daruit cu toata fiinta Celui din dreapta. Tot asa, Celalalt trebuia...
4 poezii, 0 proze
Ștefan Octavian Iosif
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se \"completau\" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în...
0 poezii, 0 proze
Traian Coșovei
Traian Coșovei (n. 24 martie 1921, Somova, d. 17 iulie 1993) a fost un poet, prozator și reporter român de origine dobrogeană, tatal lui Traian T. Cosovei. A studiat la Universitatea din București, între anii 1943 - 1947. Printre profesorii pe care i-a avut poetul, s-au numărat Tudor Vianu, George Călinescu, Mihai Ralea sau Dimitrie Gusti. Opere * Împărații vânturilor, Editura Tineretului, București, 1954 * Uriașul preludiu, Colecția Patria noastră, Editura Tineretului, București, 1955 * Dimensiuni, ESPLA, București, 1957 * Dobrogea de aur, Colecția De strajă patriei, Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958 * Cântec să crească băiatul, Editura Tineretului, București, 1959 * Vajúdó természet (Farmecul genezei, Ifjúsági könyvkiadó, Bukarest, 1959 (forditotta/traducere de Szikszay Gyula) * Semnul din larg, Editura Tineretului, București, 1960 * Oceanul, Editura pentru Literatură, București, 1962 * Râul porni mai departe, Editura Tineretului, București,...
1 poezii, 0 proze
Către larg
de Laurentiu Nastasa
La intervale certe, cu înălțimi egale într-o spirală de vinil vin valuri lungi de zgomot alb; paralelismul lor de mantră minimală anesteziază bărcile la mal perpetuu și amețitor în golful unde...
Modestia orbului
de Gelu Bogdan Marin
Stânca muntelui privind către larg Lume opacă...ori eu sunt orb Când ziua începe ca un gând difuz Ce mă poate domestici Câte nu știu...sau sunt prea uituc? Cruzimea unui râs nebun Îmi poate calcina...
dejun fotografic
de dan mihuț
stânjenit de meniul deschis larg cu pește, crabi în gelatina aromată și algele marine de pe chila iahtului fac o poză cu ancora un ochi mănâncă din ecranul credul, ziua e catifeaua pusă sub fund se...
Poseidon
de Gabriel-Vincențiu Mălăescu
False corăbii ascund orizontul, valuri de mare se grăbesc către larg, spuma talazurilor întunecă Pontul, flamura flutură șerpuind la catarg. Timpul zorește către lumină, steluțele nopții se retrag de...
De mii de ani
de Miclăuș Silvestru
De zeci și zeci de mii de ani Pâraie poartă în aval Pământ, nisip și bolovani, Și doine scoase din caval. Sunt duse toate către larg Spre-acolo unde niciun mag De-ar sta de veghe la catarg N-ar face...
neancorat
de Stanica Ilie Viorel
apele-au secat dar încă mai porți ancora după tine tot mai cauți adâncul de care să te proptești acolo unde peștii de piatră nu se zbat sufocați dacă ai cunoaște tainele abisului ți-ai lepăda solzii...
Zborrrrr...
de Ionut Gabriel
Zbor peste umbre cu aripi de-argint, Zbor peste dealuri, pe mari si prin vai; Zbor, sa te caut inalt si adanc, Zbor catre tine si spre ochii tai. Fa-ma sa merg, pe pamant, linistit, Fa-ma sa tac si...
De ce tocmai eu?!
de Ciocani Anamaria
Durerea e imensă În astfel de momente Iar lacrimile-mi curg Șiroaie...ca pe-un munte... Nu știu ce să fac Și unde să mă ascund Nu vreau să văd pe nimeni! Acum eu asta simt... Fug prin pustiu, Fug in...
despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice
de angela furtuna
la ei se moare cu reducere de mijloace cu scenarii pentru bugetul mic al culturilor marginale (\"țărmul ca topos unde marginea înghite centrul pământului și îl îneacă în transpirația celor ce înoată...
naivitate
de Emma Greceanu
Mă-ntorc spre casă. De-a lungul plajei doar eu și pescărușii, singurii în mișcare. Și valurile. Nori nu. Curenți calzi, venind dinspre larg, îmi usucă tricoul. Ochii mi-i simt însă arși. Tăcerea pare...