Poezie
Modestia orbului
1 min lectură·
Mediu
Stânca muntelui privind către larg
Lume opacă...ori eu sunt orb
Când ziua începe ca un gând difuz
Ce mă poate domestici
Câte nu știu...sau sunt prea uituc?
Cruzimea unui râs nebun
Îmi poate calcina urma ultimului vis
Niciodată îmblânzit...niciodată umilit
Deja sunt părăsit la marginea
Acestei gropi comune
Prin care încă mai circulă tramvaie
Chiar și cerșetorii trec pe lângă mine
Aroganți și slinoși
Aruncînd o suflare fierbinte
Mai rea decât un snop de cuvinte otrăvite
Oare se poate trăi din ura publică?
Pudoare sau…candoare feroce
Minciuna îmi arde fața ca o lepră
Ce se ivește pe neașteptate
N-aș putea suporta
Să mi se stingă viața
Mimînd modestia
022.346
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gelu Bogdan Marin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Gelu Bogdan Marin. “Modestia orbului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gelu-bogdan-marin/poezie/166208/modestia-orbuluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FNFNfara nume✓\"Chiar și cerșetorii trec pe lângă mine\"... aceasta mirare parca integreaza drumul din viata spre moarte... cersetorii pentru sunt simbolul permanentei treceri, al drumului...de fapt ca o prelungire a vietii... pentru ca ei cersesc de fapt identitatea lor de a fi in frica de a nu mai fi.
0
GMUneori cersetorii trec pe linga noi pentru ca nu mai sintem vizibili,nu mai locuim aceasta lume sau sintem atit de consumati incit nu mai avem valoare.Cersetorii pot jalona drumul fiecaruia.Noi ne topim cu fiecare efort zilnic pe cind
cersetorii au aceeasi liniaritate in asteptarea zilei de pe
urma.
Multumesc pentru trecere.Astept si alte concluzii.
cersetorii au aceeasi liniaritate in asteptarea zilei de pe
urma.
Multumesc pentru trecere.Astept si alte concluzii.
0