"Către Cerber" – 21999 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
DTDorin Tudoran
Dorin Tudoran este un poet, publicist și disident politic român. S-a născut pe 30 iunie 1945 la Timișoara. Este absolvent al Liceului "Mihai Viteazul" din București unde obține un bacalaureat în 1963). Licențiat al Facultatii de Limba si Literatura Romana a Universitatii din București (1968). Redactor la publicațiile românești pentru strainatate (1971-1973). Redactor la revista Flacara (1973 - 1974) si Luceafarul (1974- 1980). Bursier in Franta și R.F.G. (1979, 1980, 1981). Din 1977 până in 1981, cand demisionează, face parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. La 7 aprilie 1984, Dorin Tudoran depune o cerere prin care invocă dreptul de a emigra, impreuna cu familia. În fața refuzului autorităților de a-i răspunde, ii adresează, pe 1 august 1984, un memoriu lui Nicolae Ceaușescu, în care afirma, între altele: "ca scriitor, cetățean si parinte m-am convins definitiv ca între credințele mele cele mai profunde despre Om si Drepturile sale inalienabile, Libertate...
12 poezii, 0 proze
JBJacinto Benavente
Motivația Juriului Nobel "pentru felul fericit în care a continuat ilustrele tradiții ale dramei spaniole". Jacinto Benavente (n. 12 august 1866, Madrid - d. 14 iulie 1954), dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1922. Jacinto Benavente s-a născut la Madrid în 12 august 1866. A urmat Dreptul, dar la moartea tatălui său și-a întrerupt studiile, plecând într-o lungă călătorie prin Anglia, Franța și Rusia (unde se spune că ar fi lucrat, între altele, ca director de circ), pentru a se consacra, la întoarcere, pe de-a-ntregul creației literare. A debutat în 1893 cu un volum de versuri și cu o culegere de nuvele, urmate de celebrele Cartas de mujers (Scrisori de femei), în maniera lui Marcel Prévost. Prima sa lucrare dramatică este El nido ajeno (Cuibul străin), a cărei premieră a avut loc la Madrid în 1894. În continuare, an de an, a oferit scenei spaniole câte două sau trei piese, multe dintre ele scrise la cererea expresă - și în conformitate cu necesitățile -...
0 poezii, 0 proze
Fujiwara no Teika
Fujiwara no Teika (1169-1241) Fiul lui Fujiwara no Skunzei, Teika a fost cel mai mare literat al vremii sale. Poet cu un florilegiu propriu, critic literar de mare prestigiu, prozator și autorul câtorva antologii celebre: -Shinkokinshu (Nouă culegere de poezii din trecut și de azi) întocmită în 1201-1206 împreună cu alții, la îndemnul fostului împărat Go-Toba, -Shinchokusenshu (Nouă culegere imperială), la cererea fostului împărat Go-Horikawa, terminată în 1234, pentru care a scris și o prefață japoneză; -Kindai Shuka (Cele mai bune poezii ale vremii noastre), o selecție de 83 tanka ș. a. A ocupat funcții înalte la curte făcând parte din juriul multor concursuri imperiale.
1 poezii, 0 proze
DPdan pintican
am crescut undeva,la confluenta dintre dulcele aer traditional de la tara si strictetea impusa de parintii mei. refugiul meu divin era imbratisarea mirosind a busuioc a bunicii mele.dinsa ne priveste acum din neantul fara dureri al celor buni si drepti. am absolvit un liceu cu profil filologic(Ady- Sincai,Cluj-Napoca).actualmente, activez ca si director-executiv in cadrul unei firme de constructii. am inceput sa valsez pe aleile poeziei inca din scoala generala.prima poezie a fost in limba franceza.in liceu, la cererea colegilor, scriam poezii pe care ei le foloseau ca si arme redutabile in campaniile lor de cucerire a fetelor. paradoxal e ca eu nu am reusit niciodata sa fac "cuceriri" cu ajutorul poeziilor mele.am publicat o singura data citeva poezii in ziarul NATIONAL(septembrie 2001) si am fost invitat la doua emisiuni radiofonice, avind ca tema poezia de dragoste, pe postul de radio RENASTEREA(redactor Flavia Teoc). din pacate, scriu cam rar.dar,fara a-mi cauta scuze, cred ca...
9 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
AAAdrian A. Agheorghesei
Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul. Licențiat în modul de a spune complicat că nu știu nimic, adică în filosofie. …Torturez copaci de vreun deceniu, cu tot cu pauze de masă și somn. Într-una dintre aceste recreații care a durat numai trei ani, îmi dau foc la cinci sute de texte. N-am băut cenușa! Când mâzgălesc vorbe, o fac duios, compact, cu vis de răspundere, cu prezență de sictir și, uneori, în lipsă de mine. ...Ce-i poezia? Câteodată, infirmieră cu craci groși, riglă și ferestre deschise în palme. Altădată, camionagiu în moarte cerebrală - donator compatibil. ...Ce ofer versului? Șuruburi, cârje, intimitate, timp. Foarte rar, uter. …Ce-mi oferă el? Leucoplast cu gust primăvăratic, după ce-mi toarnă șuturi în gură. ...Literar...
109 poezii, 0 proze
MDmariana didu
Profesor,om de condei,deschisă catre fire și plină de solicitudine,iubitoare de frumos și armonie cu sine și cu ceilalți.Îmi caut refugiul într-o lume mai potrivită cu însăși ființa mea, în lumea cugetării și a poeziei.Nici o individualitate masculină nu m-a putut cu desăvârșire captiva și ține în mărginirea ei.În lipsa unui reper masculin, doar D-zeu tronează în sufletul meu!
8 poezii, 0 proze
MVMitropolitul Varlaam
MITROPOLITUL VARLAAM In activitatea sa culturara Vasile Lupu fu secondat de catre mitropolitul Varlaam, un carturar distins din acea epoca. Ca scriitor , mitropolitul Varlaam se remarca prin claritatea si plasticitatea limbii pe care el si-o formeaza in regiunea Neamtului. Mitropolitul Varlaam, ca toti carturarii epocii, cunostea bine si limba slava bisericeasca si, probabil, si limba rusa. Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor in limba romana a unui numar mare de carti religioase, care umplu sec al XVII-lea si, al XVIII-lea. Desigur, aceste carti astazi au un interes pur stiintific. Ele insa contribuie la dezvoltatrea limbii literare romanesti. Limba romana in aceste traduceri capata putere de expresivitate pe care noi n-o gasim in sec. al XVI-lea. Ea gaseste o larga raspindire printre carturari. Cea dintii traducere a mitropolitului Varlaam este Leastvita (Scara) lui Ioan Scarariul traducere ce n-a vazut lumina tiparului. Opera lui...
0 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Către Cerber
de Dorina Maria Harangus
-Domnule câine, vă rog frumos, vin din Câmpiile Elizee, pe jos, par eu o ființă banală de bună să stau (sub cheie, ținută în strună) cu un înger pufos? -Noapte bună crisalide de versuri luminate de...
Infanta către sicofant
de Elena Malec
Nu te mai gudura la picioare, cîine, îi șoptesc lui Cerber în rever.
Locuiesc într-un cerc
de Mariana Pancu
Locuiesc într-un cerc Și mă simt în el ca-ntr-o cușcă. Cerberii nopții fruntea îmi mușcă, Gânduri către tine când incerc. Locuiesc într-un cerc. Lanțuri de-aramă îmi strâng piciorul, Focul din mine...
Pași pe nisip
de Elena Albu
Urme- jocul lui Dumnezeu pe nisip. În fiecare dimineață a brațelor tale, Măsor răsăritul călătoriei Cu un înger pe umeri. Știu că ți-ai pus cerberi Să nu-ți înduplece privirea Către plajă!...
uitat
de Antemir Antonio Eduard
nepreocupat de imagine m-am ingaduit unei ingropari. M-am trezit captiv intr-un labirint ilogic de imagini transante. Ratacirea mea, smulgea zambete cerberilor asezati de-a dreapta si de-a stanga...
De legenda
de Roxana Octavian
Hidra il fermecase .. Si el, barbat, se prefacea cucerit! Cerbera ii muscase din carne .. Iar el copil, zambea ca inainte de plans! Vaduva neagra ii furase din suflu - Cel neinteles acum se zbatea.....
la usa sufletului tau
de Adrian Furnica
Treceam pe lângă ușa sufletului tău Și am simțit nevoia să intru în vreun fel. Am bătut mai întâi încet, încercând Să nu trezesc vecinii, care parcă dormitau Și ei Și nici Cerberul de la intrare,...
Gnom de litere
de Pestrea Ion-Daniel
Ochiul construiește ipoteze. În drumul său, ochiul Sfărâmă obstacole Ca să împrăștie lumina, Turmele, cirezile, Să elibereze...ochiul Înalță ipoteze, Și către bolta-roca pierde Urma șarpelui, unde-s...
Pagini pierdute din Jurnalul lui Cioran
de Cristian Vasiliu
Ne-am obișnuit prea mult să privim moartea cu coada ochiului, întorcându-ne pe jumătate capul în goana vieții, să ne îngrozim și să alegăm și mai repede. Inevitabil către ea. Abia dacă ne-am dezice...
Poarta...poarta...
de razvan rachieriu
Poartă spre un eden creat de un spirit planetar Închisă deschiderilor de forme impure, Nu se deschide sunetelor firii compusă din note de flașnetar, Nici nu se vede de ochii închiși de lumina...