Poezie
Gnom de litere
empo 32
4 min lectură·
Mediu
Ochiul construiește ipoteze.
În drumul său, ochiul
Sfărâmă obstacole
Ca să împrăștie lumina,
Turmele, cirezile,
Să elibereze...ochiul
Înalță ipoteze,
Și către bolta-roca pierde
Urma șarpelui, unde-s
Locuri de pândă și
Haite încolonate de cerberi și
Coridoare-osuare,
În multele intrări păzite,
La crepuscularul
Antrepozitelor nesfârșite
Ale uitării totale, gigantice,
De nestrăbătut.
Dezmembrat în vâltoarea
Spectrală a timpului,
Centrifugat de perle,
Condamnat între ierburi
Acvatice,
Abandonat în asfințitul
Purtat la vale de mâlul fluviului,
Caravane de argint pe drumul
Mătăsos al apelor, Gery nomazi,
Gery muți-ironici din
Înaltul în adâncul cerului de ape,
Și iar Gery cu nimb de coif
Și spadă de raze și armură
De dragoni ai apelor.
...
Creatura aprehensivă adulmecănd pe lângă ziduri.
Noaptea nu are sfârșit,
Ochiul înalță ipoteze,
Înțelegerea pendulează,
Monsieur La Cervelle-caravel,
În dreptul vitrinelor nopții așteaptă,
Lăncierul cu lungi degete, lăncierul,
Mohorât ce frânge cefele subțiri ale viselor,
Plutind în marea tăcută, răbdătoare,
Cenușie, fluidă, degetele lăncierului,
Se pogoară peste labirintul braille.
...
Fermier al duhurilor, corăbier în
Galbene valuri, din care
Apar strălucitoarele chipuri ale
Celor duși, amorezați de armoniile
Absenței, chipuri de monștri marini,
Mustrătoare chipuri de naufragiați,
Noaptea pare să fie sfârșitul,
Măgura negurii, negura măgurii,
Din pieptul umbros al dealului
Se-aud câinii, eroicii,
Nu vreau să mă vezi ca pe un om, zise Gery,
Ci...e timpul să schimbăm paradigma, vezi-mă
Altfel, altundeva, tot eu, dar mai pe placul
Zeilor, zise Gery,
Fornax, Mustipal Ros,
Lumea se închide din neștiute
Resorturi, peste păianjenii decoratori,
Lobul de ființă ingenuu-bucolică s-a aprins,
În locul plin de fermecăciuni al mlaștinii originare,
Casă a unicornilor, vampirilor, cerșetorilor, vaticinatorilor,
Taumaturgilor debutanți,
Și Gery-lor apteri casă...
Zombi pastorali
Zombi pastorali
Ies prozaurienii,
Prozaurienii, ploi reci și nori arzători,
Grindini din norii lui Magellan.
...
Au scăpat moloșii felinarelor limbo!
O cerberie de tenebre,
Și urletele arborilor osificați,
Grădinile suspendate ale deznădejdii,
Înapoi pe dealul cuib și pasăre,
Cu mii de pietre cocoșate șuierând,
Fluierând, dealul cuib și pasăre,
Cărările țestoaselor visătoare,
Cu pietrele înflorindu-le-n cale,
Geo-vara când mierile celeste,
Hrănesc gnomii-de-stâncă,
Și ochii lor se-aprind, vezi dealul,
O pajiște de flori și ochi-de-gnom,
Cuibul înfloritelor pietre,
Rostogolite, îndrăgostite și eterne,
Pietre-flori din care apare
Zborul uliilor,
Cârduri de grive din calcinări,
Furca verii trece prin satu de paie și fum.
...
Înainta orientându-se după stele.
Bicicleta nu avea dinam, doar un far orb,
Cu nervul rupt, țipând convulsiv,
Zdrobea totul în cale,
Avea pe urme MASCA,
Monstrul proteic, arborescent,
Al nopții.
...
Nori vag lenticulari,
Piramidali, aliniați, presărați,
O invazie de care nimănui nu-i pasă,
Care a avut loc
Și de care nimănui nu-i mai pasă.
Ignorată, trecută cu vederea,
Secretul arborilor schizoizi,
Cu ce ulei se ung
Sincopele ruginite ale minții?
Cuvinte, rare ca orhideele,
Ce cresc în locuri primejdioase,
Unde forfotesc aligatori,
În smârcuri, ochi de mlaștini,
În soarberea lor,
Tânjești fără să știi ce sunt,
Și chiar mergi în
Incomensurabila aventură,
A primilor corăbieri,
(cu penele lor de gâscă)
Altele apar din senin,
Se întrupează din nimic,
Să coborâm în mlaștini!
Unde suferința va fi scurtă.
Cu altele te întâlnești o singură dată,
În scurta viață de aici,
Pleacă, mizeria și nostalgia,
Fii atent, fii atent,
Pe altele, a căror impresie e vagă,
Le iubești și colecționezi,
Cuvintele, tolba,
Cu mii de bumeranguri,
În fața puterii lor suntem
Goi ca aborigenii,
Goi printre canguri,
Goi printre dingo.
...
Mica figură aprehensivă.
Adulmecând amenințările complexe și
Infinite.
Anticipând, prognozând, alcătuind febrile schițe,
De hărți și dezastre, desene ale
Funestului urban, supraveghind intersecțiile,
Încercare zadarnică de a proteja fragilitatea universală.
În epicentrul strivirii,
Capcana gravitației onirice,
Implozia sub tălpi a solului,
Vertijul, dezechilibrul, rostogolirea,
Giganții zdrobitori,
Mutând, manevrând, înălțând, coborând,
Obiecte pure ale strivirii,
Din care se ridică ruina,
Când sunt cel mai aproape de
Ceea ce se presupune a fi
Adevărul?
Când ucid pădurea, aerul, apa, cerbii, urșii sau când
Accept că există un zeu al pădurii, al aerului, al apei
Că cerbii și urșii sunt toteme
Ale sufletelor pe care le-am pierdut?
001296
0