"Cântec neterminat" – 17226 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
OEOdysseas Elytis
Poet grec, născut la 2 noiembrie 1911 în Iraklion (Creta); numele adevărat: Odysseas Alepoudelis; studii liceale și universitare (neterminate) la Atena, numeroase călătorii în străinătate. In 1940 e mobilizat cu gradul de sublocotenent și participă la luptele din munții Greciei și di Albania împotriva invaziei italiene; în 1941 se îmbolnăvește și e trimis în spatele frontului; director al Radiodifuziunii grecești (1945), se dedică din 1946 exclusiv literaturii (debutase din 1940 cu volumul \"Orientări\"). Intre 1969 și 1974, anii dictaturii militare, se autoexilează în Franța. Reîntors în patrie își continuă activitatea literară bucurându-se de un prestigiu pe care, dintre contemporani, doar Giorgios Seferis și Iannis Ritsos l-au avut. Laureat Nobel în 1979. Bibliografie selectivă: \"Orientări\" (1940), \"Soarele Întâiul\" (1043), \"Cântec Eroic și Funebru pentru Sublocotenentul căzut în Albania\" (1945), \"To Axion Esti\" (1959), \"Soarele Insoritul\" (1971), \"Monograma\" (1972),...
9 poezii, 0 proze
desene pe nori
3 poezii, 0 proze
aura mihai
Anii mei tineri au sunat a cantec
1 poezii, 0 proze
AIAlina Maria Ivan
”eu în cuvinte, acrilice și cântec” alina_maria_ivan@yahoo.com Premiul III Concursul de poezie „Andrei Mureșanu” 2016
267 poezii, 0 proze
ECEugen Constantinescu
Nimic nu vine din nimic, sau nimic nu e intamplator... Ma plimb uneori de mana cu Muza mea pe alei cu trandafiri roșii și uneori, auzind-o ce-mi spune, scriu sau compun un cantec (mai bine zis invers!), ma las purtat pe aripile visului meu cel mare care negresit va trebui sa se implineasca! Undeva, cândva...pe Calea Victoriei au trecut doua doamne frumoase la pas cu tineretea mea inca nenascuta. 6 aprilie 1920, intr-o miercuri
132 poezii, 0 proze
PRpop romeo
Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com
869 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
RARafael Alberti
Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturg spaniol, reprezentant al Generației de la '27. Opera 1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra") 1926: Iubita ("La Amante") 1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí") 1927: Calcar și cântec ("Cal y canto") 1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles") 1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro") 1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria") 1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia") 1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada") 1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida") 1944: Maree ("Pleamar") 1944: Caraghiosul ("El adefesio") 1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná") 1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado") Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El...
108 poezii, 0 proze
Comte de Lautreamont
Comte de Lautreamont pe numele adevarat Isidore Lucien Ducasse s-a nascut in capitala Uruguayului,Montevideo,pe 4 aprilie 1846 si a murit la Paris pe 24 Noiembrie 1870. Putine se cunosc despre copilaria lui.De Jonge scria ca Lautreamont este una dintre acele rare personalitati ale culturii occidentale,un artist,un poet fara biografie.Se crede ca Lucien a venit cu familia in Franta la varsta de 10 ani pentru a urma o scoala parizana.A parasit liceul la varsta de 19 ani pentru a calatorii,dar s-a rentors rapid la Paris pentru a scrie capodopera sa "Canturile lui Maldoror" sub pseudonimul Comte de Lautreamont(inspirat din personajul Lautreamont dintr-o populara nuvela gotica franceza scrisa de Eugene Sue). Primul "cantec" al cartii a fost publicat in 1868 iar opera completa in 1869.Editura a refuzat sa puna in vanzare cartea temandu-se ca va fi inchisa pentru blasfemie si obscenitate.Luptandu-se sa gaseasca o editura pentru a-i publica cartea Lucien incepe lucrul la o carte de poezie...
6 poezii, 0 proze
Ion Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
Cântec neterminat
de Anda Andrieș
Dă-mi mâinile împreunate a rugă, iubito! Vreau să-ți sorb lacrima din vârful degetului arătător.
cântec neterminat
de florian stoian -silișteanu
în mașina de cusut am găsit un ac mai mare coase pasului doar distanța glasului cum în valea mea nimicul încă mai cunună cea din urmă pasăre aripii bate în strună tot mai sus tot mai înaltă...
Viața nu este un cântec
de Claudiu Maxim
Toba mare, inima, pentru a ține ritmul, bassul, instinctul, pentru că vine la fel de natural și îl simți foarte subtil. Aici se concentrează tot. Restul este melodia, dă unicitatea piesei. Viața este...
Din vinerea Spiritului
de Nicolae N.Negulescu
Din vinerea Spiritului se aude peste tot muntele plin de aripi un cântec neterminat de diamant proaspăt Știu doar că aurul curge pe el și aduce un început de înflorire în apele fântânilor uranice
eu
de claudia tuchila
Eu sunt O vioară dezacordată; O dimineață cețoasă; Un cântec neterminat; Un zîmbet fals; O floare artificială; Un cer verde; O ploaie uscată; Un foc stins; Un fruct mușcat de viermi; O revelație a...
Moartea cu clop
de Amur Vasilian
Nu mi-e teamă de moartea cu coasă, căci ea, în poveștile noastre, nu vine să taie, ci să adune ce s-a risipit. Mi-e teamă de moartea cu clopul tras pe ochi, cea care trecea prin sat fără zgomot și...
ne prefacem că murim
de diana dumitraciuc
facem dragoste pe burta unui cal cu picioarele înfipte în cer ochii lui se rotesc amețitor ochii lui gemeni se ciocnesc se înmulțesc la infinit pentru o clipă suntem ne căutăm înfometați de depărtări...
Fata și pianul
de Ionescu Alexandru
Salonul pustiu își savura odihna. De mult se terminase petrecerea și acum doar vântul târziu al nopții atrăgea draperiile grele într-un dans, uneori sălbatic, alterori rugător, decupat în lumina...
Cântec de leagăn
de Daniel Puia-Dumitrescu
umblai rotirilor neterminate copile mâinile-ți castel te-ascundeau timpului tălpile-asudând te vesteau cărărilor ești atât de mic universului ăsta mare întrebări ce-și caută răspunsuri în barbă ca...
Poem neterminat
de Maria Prochipiuc
Și în adîncul ambelor orbite Eu chipul ți l-am ferecat pe veci privirea ta despoaie și sfâșie furtuna sorbim destinul cu pasul sigur o împietrise-n cântec noaptea muiată în albul de lacrimi...