"Balul cu petunii" – 2858 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
HBHugo Ball
Hugo Ball (n. 22 februarie 1886, Pirmasens, Germania, d. 14 septembrie 1927, San Abbondio, Suedia) a fost un scriitor care a participat la fondarea curentului dadaist din Zürich, reprezentat de Cabaretul Voltaire. S-a alăturat lui Max Reinhardt la Școala acestuia de Arte în 1910, fiind angajat ca regizor. Frecventează Café des Westens\", cafenea ce devine locul său de întâlnire cu tinerii poeții ca : Johannes R. Becher, Georg Heym, Richard Huelsenbeck, Klabund, și alții. Regizor la teatrul din Munchen în 1913 și colaborator la ziarul « Revoluția »( publicat de către F.S. Bachmair în 1913 ) împreună cu Seewald, J.R. Becher, Erich Mühsam. La puțin timp după izbucnirea războiului el și cu soția sa, Emmy Hennings, emigrează în Suedia. Amândoi s-au angajat imediat – Hugo ca pianist iar Emmy, a devenit cântăreață. În februarie 1916 el a fondat Cabaretul Voltaire în Zürich. I-a întâlnit pe Jean Arp, Janco, Tristan Tzara, și mai târziu pe Huelsenbeck și Serner. Intențiile sale față de...
3 poezii, 0 proze
DDDenise Duhamel
poeta americana contemporana. 1993- Zambeste! 1995 Femeia cu doua vagine 1996 Cum a cazut cerul 2001 Regina pentru o zi:poeme alese si inedite 2005 Mille et un sentiments *** Denise Duhamel is an American poet. She was born in Woonsocket, RI, in 1961. She received her B.F.A. from Emerson College and her M.F.A. from Sarah Lawrence College.[1] She is a New York Foundation for the Arts recipient and has been resident poet at Bucknell University. She has had residencies at Yaddo and The MacDowell Colony.[2] Duhamel has also collaborated with Maureen Seaton on Little Novels, Oyl, and Exquisite Politics. Of this collaboration, Duhamel says; "Something magical happens when we write - we find this third voice, someone who is neither Maureen nor I, and our ego sort of fades into the background. The poem matters, not either one of us."[3] Duhamel names Lucille Ball, Roseanne Barr, Andrea Dworkin, Alyson Palmer, Amy Ziff and Elizabeth Ziff (who make up the singing group Betty) and the 70s...
2 poezii, 0 proze
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
FHFlorina Handoca
povestea vieții mele începe în aprilie atunci când melcul iese din a lui cochilie; am fost, sunt și voi fi o revoluționară, chiar dacă pare-o "teorie" cam bizară; în viața asta n-am participat la nici o revoluție dar, sigur, pentru asta găsesc eu o soluție. acum sunt absolventă de liceu, mândrul Colegiu Național "Iulia Hasdeu"; am planuri mari pentru viitor... (oricum, nu să devin scriitor); în clipa asta visez să termin bine bacu' că dacă nu... mă ia dracu'! vreau foarte mult să vizitez această lume, să văd a Himalayei culme, să povestesc locuitorilor din România că doar în țara lor stăpână e prostia. *bacul, eu l-am terminat, evident, l-am si luat; acum ma pregatesc sa plec la facultate la una din strainatate.
1 poezii, 0 proze
Balul cu petunii
de Lory Cristea
Știai că doream să ajung La balul de joi, cu petunii Dar ceasul era mult prea lung Și mult prea aproape nebunii. Nisipul scrâșnea dedesupt Certând pașii noștri-mpreună Și vraja părea că s-a rupt În...
season of the wolf
de dan mihuț
în tot acest timp n-am avut decât o femeie fără față aștepta trenul aproape de șinele lungi ale sternului doar cu o pălărie plutind în vânt și degetele căutând părul s-a prăbușit într-o vară în fața...
Balul Maya
de carmen mihaela visalon
Unu, doi, trei, Geea, “Cine știe dacă dacă dospirea și produsele ei sunt istovite?” , întrebam mâncându-mi cu poftă fiul, în timp ce-l împarțeam cu el însuși la el însuși, în clipa amestecată de...
mihaela shitenhelm
de sanda dan ion
MIHAELA SHITENHELM Mamaia Mamaia anilor ’85 era o încântare. Era curată. Nu se organizau ca acum, de-a lungul întregii nopți, dancinguri pe plajă la concurență de decibeli, unde boxele urlă de...
Hai cu Steaua! (șapte)*
de Daniel Bratu
Singură-n palatul din chirpici, cu Steaua a primit, spre noapte, (cete, cam vreo șapte), doar ea, șaordeaua, de-a speriat tot satul. Ci-o rază, țiganca, tot băgând sub fustă, (prima, dintre șapte),...
Balada cu un gangster pirat pe care în somn l-am visat
de Manolescu Gorun
In Memoriam: Leonid Dimov * “De acum înainte Omul se află singur cu el însuşi”. Werner Heisenberg I. În sala cea mare de bal pândeam – detectiv supracefal mă înarmasem tot până-n dinţi cu memoria...
Romanța de tango
de Razvan Claudiescu
Dansul romantic trebuie să-nceapă, Și trebuie simțită adânc fiecare clipă, Muzica se aude, picioarele se mișcă, Ca la balul cu prinți și prințese cu mască. Trebuie s-o conduc, În tango-ul petrecut,...
Dantela unei plecări
de adrian grauenfels
tu poți să fluturi și un pinguin, eu nu la tine mă gândesc. Am stat la muzeu admirând picturi cu nuduri și tunuri, ciobani bucolici, madone triste, tipa de la garderobă surâzătoare contra purboire...
Agapa inocenților
de matei dumitru
AGAPA INOCENTILOR VIII Este în 17 decembrie orele nouă seara. La castelul de vânătoare din adâncul pădurii lumea se adună la bal cu emoție, dar și cu dorința nemărginită de a se afla acolo, în...
Dumnezeu e femeie
de bianca marcovici
Dumnezeu e femeie nu are timp de zaruri e ocupată cu coaforul cu balul de joi și cel de apoi iar despre muze zice pfuuu că nu au pelerine la modă și nici bani de barbut se duce să se culce nițel apoi...
Dansuri (galbene) de culoare...
de Iulia Elize
Talazurile mării nu-s de ploaie Dar nici pietroaiele nu-ți stau, prin sânge Cu balul, cu mireasa, te mai frânge Ci du-te, unde luna și-e bălaie. În plin orașul, ce ne e pursânge, Ca și un cal...
VI (Să întârzii)
de Ilarie Voronca
Să întârzii în aroma acestei zile de munte, Cu soarele care e în bobul de rouă ca-n strugure glucoza, Cu aerul ca o rochie albastră în vitrina poienei; La veverițele ca niște ulcioare pline de vinul...
zilele babei
de Cristina-Monica Moldoveanu
poate că omul acela singur care își ascunde părul lung și albit și ochii sub o broboadă neagră să nu o vadă soarele este femeie o altă femeie care se topește sub bluza tricotată albastră cu nasturi...
memoria si diversitatea ei
de dorinMOLDOVEANU
De cand eram mic port numai pantofi. Adica toti copii pe vremea mea purtau pantofi, sau adidasi, sau, in cel mai rau caz tenesi. Acum toti copii din cartier ii vad incaltati cu papuci. Eu pot spune...
Spitalul Astra
de Adrian Munteanu
Cât îmi doresc să mă doboare boala, Să mi se urce ielele în spate, Să simt de-a pururi palmele brăzdate De răni din iadul ce-și revarsă smoala Doar să-i mai văd privirea cum se-abate Pe rostul spusei...