Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
@adrian-munteanu
Poezie

Spitalul Astra

Ciclul \"Sonetele Brașovului\" Sonet 562

1 min lectură·
Mediu
Cât îmi doresc să mă doboare boala,
Să mi se urce ielele în spate,
Să simt de-a pururi palmele brăzdate
De răni din iadul ce-și revarsă smoala
Doar să-i mai văd privirea cum se-abate
Pe rostul spusei ce-o cuprinde coala
Iar eu să-mi las durerile în poala
Ce nu-mi închide visele-n lăcate.
Aș vrea să stau mai mult de-o clipă-n jurul
Acelei inimi cu halatu-i cast
Să-i potrivesc, cu drag de ea, condurul
Dansând la balul rânduit cu fast,
Să-i sprijin trena, să-i aduc azurul
Cu soare-n mijloc, aurit și vast.
4 decembrie 2007
054209
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
94
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Spitalul Astra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/1763388/spitalul-astra

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@petrut-parvescuPP
Petruț Pârvescu✓
Adrian,
de fiecare data cu placere. adevaratii poeti(Poheti) trec, inainte de toate ismele, schismele, pre si postmoderniste, prin acesata mare scola a versului clasic; a constrangerii si a talentului re/organizat. fericit, antic si modern, ca un adevarat Maestru al textului si al versului. ritm, armonie, mesaj... remarc, cu oarecare tristete, din ce in ce mai rar, in aceasta lume verde/amara/pestrita colonie a Visului(Versului)... felicitari!... si pentru cine are urechi si ochi, e loc pentru notite...

cu preietenie,
0
@dana-banuDB
Distincție acordată
Dana Banu✓
greu de elaborat un comentariu justificator de stea atunci când vine vorba de sonetele tale, Adrian,

Doinaș spunea că sonetiștii au cu toții ceva din fervoarea uscată a unor călugări autoflagelanți, ce mă face însă pe mine de fiecare dată să te citesc și recitesc cu atenție și cu o plăcere a lecturii de nedescris e ardentul pe care tu reușești să îl cuprinzi în forma asta fixă ce nu se lasă stăpânită de oricine,

sculpturalitatea acestei forme nu îți îngrădește mesajul, dimpotrivă...sonetele tale, Adrian Munteanu, au o anatomie interioară proprie,

eu, ca atent cititor al tău găsesc mereu în sonetele tale, dincolo de un tragism sublimat cu artă, un viu palpabil și niciodată dezamăgitor

ai un sunet propriu, depășești rigoarea impersonală a formei,

întâlnirea cu sonetele tale e de fiecare dată un moment de sărbătoare pentru mine

cu bine,
0
@dana-stefanDS
Distincție acordată
Dana Stefan✓
Adrian Munteanu - Sonete

Călătorii imaginare petrecând mătăsoase Cerul, ca un legământ, astâmpără obsesiile mele picturale în care, printre albastrurile grave ale unui alt anotimp se însăilează și detalii din vechile mele grafii: Albastru-ctitorii cu sfinți zugrăviți auriu în humă, Albastruri reinventate-unitar, Albastruri-vaporoase învelind suprafețele mele unduitoare, Albastru-transparent-tremurător, Albastru-catifea, albastruri ce compun imagini fără sa mă risipească în fragmente alunecate, ci totul e vital, compoziție cerc în cerc, frenezii de albastruri brodate in poeme cu dantelării din ațe, așezate pe un fond de Cuvânt Albastru-aviator, peste care albastruri zdrelite sună senzorial sufletul meu zemuit, în tainice rafinamente...

cu admiratie,

Linea
0
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu✓
Petruț - am ales să rămân la bază, la abc-ul oricărei construcții literare, la seriozitatea demersului, pentru că nu mai știu bine încotro se îndreaptă căruța truditorului în cuvinte și imagini. Tare mă bate gândul că, până la urmă, drumul acesta sinuos trebuie să se întoarcă de unde a plecat. Altfel riscă să se înfunde în hățișuri.

Dana - parcă îmi vine să mă disculp, atunci când bunăvoința cititorului, ca în cazul tău, depășește limitele pe care mi le-am autoimpus, și să-ți spun că nu pot imagina lumi sterile, ci scriu din experiența personală, trăită și asumată. În aceste condiții rezultatul nu poate avea decât dramatismul, tensiunea și finalitatea lui.Mai ales acest ciclu cu care m-am hotărât să revin pe agonia este acela al traversării tuturor locurilor din realitate care au o legătură cu viața mea, care au contribuit, ca niște piese de puzzle, la alcătuirea celui ce sunt astăzi. Inevitabil sonetele următoare vor trebui să conțină emoția revederii și sintezei de viață, sau nu vor fi nimic. La bună recitire.

Daana - compui un adevărat poem în albastru. Să fie oare culoarea ce va trebui să existe pe coperta volumul 4 ? Doar știi că de acolo sunt.Cu drag întotdeauna.
0
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu✓
Dana - ia uite, îmi tremură mâna când îți scriu numele. Dar e frumos și cu doi de a !
0