"Avangarda românească" – 616 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
BFBenjamin Fondane
B. Fundoianu alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler), (*15 noiembrie 1898, Iași - d.2 octombrie 1944, lagărul de exterminare german KZ Auschwitz-Birkenau, în Polonia) este un critic, eseist, poet și teoretician literar franco-român, evreu. Perioada românească B. Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă și modernistă Viața nouă, editată de Ovid Densușianu. Este începutul unei susținute activități de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citește mult, cu fervoare, cu o receptivitate și o siguranță a judecății critice ieșită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini și cărți din Franța. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural și literar românesc ca și de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii...
30 poezii, 0 proze
VDVasile Dobrian
Vasile Dobrian (n. 1912, Sibiu - d. 1999, București) a fost un pictor, desenator, grafician și poet român asociat parțial cu avangarda. A absolvit, în 1934, Academia de Arte Frumoase din București. Este fondator, împreună cu Aurel Mărculescu, al Grupului grafic 1939-1947. Între anii 1949-1956 a fost profesor și director al Înstitutului de Arte Plastice din Iași. Operele sale au fost prezentate în expoziții personale la București între anii 1935-1945 la Saloanele Oficiale (pictură și grafică) și 1945-1977, Baia Mare 1962, Timișoara 1963, Leningrad 1963, Bacău 1964, Cluj-Napoca, Râmnicu Sărat, Galați, Ploiești, Brăila 1965-1967, în manifestari de artă românească organizate peste hotare, cât si expoziții internaționale organizate la: Lugano 1954, Veneția Bienala din 1960 și 1962, Ljubljana 1961, 1965, Sao Paulo Bienala din 1963, Tokio 1967, Berlin 1967, Florența 1968 și 1970, Pescia 1968, Linz 1968, Varșovia 1970. În decursul timpului expune alături de artiști plastici precum : Alexandru...
5 poezii, 0 proze
marinela serban
Premii: 15 1.Premiul al III-lea, Festivalul de literatură „Moștenirea Văcăreștilor”, Târgoviște, 1996; 2.Premiul I, Concursul național de poezie „George Suru”, Caransebeș,1997; 3.Premiul 1, Festivalul național de poezie „Costache Conachi”, Tecuci, 1997; 4.Premiul revistei „Zburătorul”, Festivalul- concurs național de creație literară „Avangarda XXI”, Bacău, 1997; 5.Premiul revistei „Poesis”, Festivalul-concurs național de poezie „Porni Luceafărul…”,Botoșani, 1997; 6.Premiul I, Salonul Literar Dragosloveni, Focșani, 1997; 7.Premiul I, Concursul național de poezie „Virgil Carianopol”, Caracal, 1998; 8.Premiul revistei „Orizont”, Festivalul internațional „Lucian Blaga”, Lancrăm,1998; 9.Premiul editurii „ Cartea Românească”, Festivalul național de poezie „Porni Luceafărul…”, Botoșani,1998; 10.etc. Alte realizări: - 2012 - Fondator și redactor-șef al publicației "Pensionarul - revista seniorilor"(http://revistapensionarul.wordpress.com); - membră a Asociației Culturale "Casina Națională"...
53 poezii, 0 proze
Matei Calinescu
Matei Calinescu (n. 1934) este profesor de literatura comparata la Indiana University din Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii. A parasit Romania in 1973, lasind in urma citeva carti de critica literara (Titanul si geniul in poezia lui Eminescu, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1964; Aspecte literare, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1965; Eseuri critice, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1967; Eseuri despre literatura moderna, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970; Clasicismul european, Bucuresti, Editura Eminescu, 1971; Conceptul modern de poezie: de la romantism la avangarda, Bucuresti, Editura Eminescu, 1972; Fragmentarium, Cluj, Editura Dacia, 1973), poezie (Semn, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1968; Versuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970; Umbre de apa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972) si un scurt roman (Viata si opiniile lui Zacharias Lichter, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1969), pentru care a primit Premiul pentru proza al...
11 poezii, 0 proze
cioanca costi
absolvent de istorie-arheologie, master de arheologie pre si protoistorica .muzeograf arheolog .cu aparitii in reviste de specialitate si literare - crai nou , ateneu , convorbiri literare , antiteze , poesis, atitudini , ramuri , tarnava literara , sud , etc . , aparitii in antologii - caietele revistei sud , porni luceafarul... , avangarda XXI , etc.premiul I la "porni luceafarul..."-2003,premiul II la "n. labis" -2003, premiu special si premiul III la "l. blaga" in 2003 si 2004 , mentiune la :a. cotrus" 2003 , premiul I la " i. romanescu" in 2003, tot I la "d.bolintineanu" -2004, premiul I la "Mostenirea Vacarestilor" 2005,etc
2 poezii, 0 proze
SRStephan Roll
Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu) (n. 5 iunie 1903, Florina/Macedonia - d. 13 mai 1974, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant al literaturii românești de avangardă. Stephan Roll a intrat de timpuriu în mișcarea de avangardă. Împreună cu Ilarie Voronca este redactorul și directorul unicului număr din revista 75 HP (1924), apoi face parte din colectivul redacțional de la Punct (1924-1925) și Integral (1928). După apariția revistei unu (1928), devine unul din principalii ei colaboratori. Paralel desfășoară și o activitate publicistică susținută. Este mai cunoscut ca publicist sub numele său real, Gheorghe Dinu, și ca poet sub pseudonimul Stephan Roll. Poezia pe care o scrie, fără să dovedească o virtuozitate metaforică egală cu aceea a lui Ilarie Voronca, îi particularizează scrisul, care parcurge toate etapele avangardismului românesc, de la textul cu trimiteri spre zona dadaismului, prin faza constructivistă, până la cultivarea unui imagism...
45 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
GBGeo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
HBHoria Bonciu
Horia Bonciu (n. 19 mai 1893, Iași, d. 27 aprilie 1950) este pseudonimul literar al lui Beniamin (Hieronim? Bonciu?) Haimovici (cunoscut și sub pseudonimul de Sigismund Absurdul), scriitor avangardist român. A colaborat la revista Meridian și a scris poeme și romane experimentale. A fost student la Berlin, unde a frecventat cercurile avangardei, mai precis ale mișcării expresioniste. Nu și-a finalizat studiile. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare. Este considerat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc unul dintre precursorii postmodernismului. Opere * Lada cu năluci, 1932 * Eu și Orientul, 1933 * Poemele către Ead, 1933 * Bagaj, 1934 * Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936 * Brom, 1939 * Requiem, 1945 * Pensiunea doamnei Pipersberg, Colecția "Restituiri", Editura Dacia,...
1 poezii, 0 proze
Avangarda românească
de Boris M. Marian fără minus
Momente și nume ale avangardei românești În urmă ci câțiva ani, am publicat în „România literară” un articol cât s-a putut de concentrat, cu titlul „Un secol de modernism românesc”. Postat de un...
Simpozionul \"Avangarda românească între București, Paris și Tel Aviv\"
de marlena braester
În urma colaborării Institutului Cultural Român din Tel Aviv, Institutului Cultural Francez (tot din Tel Aviv) și a Universității Ebraice din Ierusalim (Centrul de cercetare a iudaismului românesc),...
Simpozionul internațional despre avangardă: București-Zurich-Paris-Tel Aviv: Romanian and Jewish Avant-gardists in the Romanian Cultural Milieu; București, 26-27 mai
de marlena braester
Ca urmare a succesului simpozionului \"Avangarda românească între București, Paris și Tel Aviv\" care a avut loc la Tel Aviv în luna decembrie 2010 (www.agonia.ro/index.php/press/13963144/simpozionul_...
Ion Pop: lansare de carte („Din avangardă spre ariergardă”) la ICR Tel Aviv
de marlena braester
Cu ocazia participării d-lui Ion Pop la simpozionul \"Avangarda românească între București, Paris și Tel Aviv\", care se desfășoară începând de astăzi la Universitatea Ebraică din Ierusalim,...
*Festivalul Neoavangardei
de Marius Marian Șolea
*Festivalul Neoavangardei (Avangardă și neoavangardă în Sud-Estul Europei) Ediția I , noiembrie 2006, Iași Avangarda a fost unul dintre momentele speciale ale culturii; un fenomen global, care a...
Despre avangardiștii români și invențiile lor (I)
de Yigru Zeltil
(Dedic acest articol lui Nicolae Tzone, Vladimir Pană și Ion Pop) Despre avangarda românească, în general, s-au spus multe. N-am văzut însă (cel puțin până acum) o trecere în revistă a numeroaselor...
Ionathan X. Uranus
de Sitar-Taut Daniela-Monica
Ionathan X. Uranus- În potriva veacului Marcel-Mihail Avramescu constituie unul dintre marii excluși ai istoriilor literare și dicționarelor scriitoricești autohtone, a cărui receptare propriu-zisă...
Misterioasa crimă din comuna Buștenari
de Geo Bogza
Ion Anton Boșilcă, numai de 21 de ani cu veleități de mecanic, deocamdată ungător având buze groase, mușchi strunjiți în oțel și câteva surori, una mai frumoasă, alta mai urâtă dar toate cu suflet...
Tăcerea dezlănțuită*
de Geo Bogza
Motto: Adesea îmi încerc vocea și știu o zi în care gâtlejul lui îmi va răspunde cu sunete de lut. Sașa Pană Acum, își împlinea poetul gândul lui de tăcere universală strânsese-n dinți virtutea...
Plat du jour
de Geo Bogza
În ulei, tania ștefanovna stă pe o bancă fără față și fără culoare la ochi, sub picioarele ei obișnuita căpățână de mort de data asta râde la un suport de ștampile și pe urmă masiv și galben dulapul...