"Arta pîrțului" – 20929 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
scrieri-despre-arta
Psihocritică: scrieri despre artă.
de Ela Victoria Luca
IVIleana Vulpescu
Ileana Vulpescu (n. 21 mai 1932, Bratovoești, județul Dolj) este o prozatoare și romancieră româncă. Este soția poetului și traducătorului Romulus Vulpescu. Cel mai cunoscut roman al ei este Arta conversației care a reușit să ajungă best-seller înainte de 1989. Opere Rămas-bun (roman) , Editura Cartea Românească, 1975; Arta conversației, Editura Cartea Românească, 1980 ; Editura Arta Grafică, 1992,1994 ; Editura Logos, 1993 Sărută pământul acesta (roman), Editura Cartea Românească, 1987; Rămas-bun casei părintești (roman), Editura Arta Grafică, 1990; Carnetul din port-hart (roman), Editura Eminescu, 1996; Candidații la fericire (proze), Editura Tempus, Ploiești, 2002; Arta compromisului (roman) , Editura Tempus, Ploiești, 2002 ISBN 973-85140-3-7; 2007; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viață, viață, legată cu ață (roman), Editura Tempus, Ploiești, 2007;
3 poezii, 0 proze
MMMiron Manega
Miron Manega (născut pe 27.06.1956, la Craiova) este scriitor și publicist, specializat în analiza pieței de artă din România. Face parte, în calitate de consultant, din AEEAR (Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din Romînia) și este președinte al departamentului Presa de artă al ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România). Numele real este Dumitru Manea. Pseudonimul cu care semnează a fost „oficializat” în 1985, la Cenaclul literar „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu), din care a făcut parte. În privința publicisticii, Miron Manega a scris și publicat peste 2.000 de articole, dintre care peste 1.000 în „Evenimentul Zilei” și „Național”, 130 în “Jurnalul Național”, 350 în “Săptămâna Financiară” și peste 200 în “Finanțiștii” și „Cuvântul Liber”. ACTIVITATE ÎN PRESÃ Între anii 1980-1990, Miron Manega a fost colaborator al mai multor reviste literare...
96 poezii, 0 proze
ȘBȘtefan Baciu
Ștefan Baciu (n. 29 octombrie 1918, Brașov - d. 6/7 ianuarie 1993 Honolulu) a fost un poet român din diasporă, eseist, memorialist, ziarist, critic de artă, traducător, diplomat și profesor universitar. A fost fiul lui Ioan Baciu, profesor și al Elisabetei Baciu, casnică. Cursurile liceale le urmează la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, avându-i ca profesori pe Emil Cioran (logică și filosofie), Octav Șuluțiu (limba franceză), Ioan Baciu - tatăl poetului (limba germană). Apoi a fost student la Drept, în București, atașat de presă la Berna, de acolo a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu. Debutează în anul 1933 în revista "Răboj" cu poezia "Eu", care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în același an. Pentru volumul său de debut "Poemele poetului tânar" primește în anul 1935, la vârsta de 17 ani, "Premiul scriitorilor tineri" al "Fundațiilor regale". Activitatea literară din țară din țară Între...
19 poezii, 0 proze
CTConstant Tonegaru
Constant Tonegaru (*26 februarie 1919, Galați - †3 februarie 1952, București) a fost un poet român care a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești. După ce își întrerupe studiile liceale, pe care nu le mai termină vreodată, practică profesii dintre cele mai diverse, precum aceea de funcționar la Ministerul Culturii sau vânzător de fructe la Constanța. Duce permanent o viață boemă. În anii 1946 și 1947 audiază cursurile de literatură ale lui George Călinescu la Facultatea de Litere din București. Debutează în 1942 în revista Expresul din Brăila. Ulterior colaborează cu poezii la revistele Preocupări literare, Kalende, Universul literar. Singurul volum de poezii apărut în timpul vieții, Plantații - distins în 1945 cu premiul Editurii Fundației Regale pentru Literatură și Artă acordat scriitorilor tineri - face dovada apartenenței poetului la mișcarea de avangardă, dar aduce în peisajul liric al epocii nostalgia minulesciană a ținuturilor exotice, colorată de...
15 poezii, 0 proze
LTLeonard Tuchilatu
"Despre feciorul meu, poetul Leonard Tuchilatu, se stie mai putin, pentru ca s–a stins de tanar. A scris si el, dar nu a mai dovedit sa scrie totul, murind, fiind rapus de o boala grea." (Nadeja Tuchilatu, mama poetului) A fost fratele poetei Leonida Lari "... Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Am fost prieteni, deși nu am mers cu el la vânătoare de lei și nici nu l-am biruit împreuna pe Humbaba. L-am cunoscut când s-a întors din Armata Sovietica, unde se și imbolnavise grav. Am discutat mult cu el despre poezie si barbație. Susținea că arta poetica este cea mai bărbată din toate manifestările omenești și tocmai de aceea poetul trebuie să decimeze necruțător formele (rimele), ritmurile, armoniile, influențele și metaforele prea frumoase. Am discutat mult cu el despre poeții moderni și poeții clasici. Hotărâse ca poezia este destinul lui dupa ce l-a citit pe Eminescu. Eminescu, spunea Leonard Tuchilatu, este torentul care înaltă...
3 poezii, 0 proze
VTVictor Tulbure
Victor Tulbure (n. Victor Popescu, 28 martie 1925, Căușeni (Basarabia) - d. 1997) a fost un poet român proletcultist. A compus poezia „Balada tovarășului căzut împărțind Scânteia în ilegalitate”, 1949. A tradus din opera poetului național ucrainean Taras Șevcenko și din cea a lui Serghei Esenin. A scris și literatură pentru copii. Opere * Holde, Colecția Contemporanul, Institut de Arte grafice "Scrisul Liber", București, 1949 * Versuri, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1952 * Laudă patriei, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955 * Versuri alese, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956 * Vară fierbinte: poem, Editura Tineretului, București, 1956 * Turnul pădurarului, Editura Tineretului, București, 1957 * Poet și Ostaș, Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958 * Eu nu cânt că știu să cânt, Editura Tineretului, București, 1959 * Țării mele, Editura Tineretului, București, 1961 * Poezii,...
1 poezii, 0 proze
ȘNȘtefan I. Nenițescu
Ștefan I. Nenițescu n. 8 oct. 1897, Bucuresti -m. oct. 1979, Bucuresti. Poet si estetician. Fiul poetului Ioan Nenitescu si al Elenei (n. Stefan). Studii universitare la Roma (din 1920) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Docent in estetica; conf. univ. la Univ. din Bucuresti. Consilier economic la legatia romana de la Haga. Debuteaza in Noua revista romana (1915) cu un art. despre Shakespeare; primul voi. de poezii, Denii (1919) e urmat de Vraja (1923), si Ode italice (1925). Un voi. de teatru: Trei mistere (1922). Din 1924 colab. la Gandirea. Membru fondator al PEN Clubului Roman. Ca poet si critic de arta, mai semneaza la Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Arta plastica s. a. A publicat un tratat de Istoria artei ca filosofie a istoriei (1925), trad. din Croce, (Elemente de estetica, 1922); Machiavelli, (Mandragora, 1926) etc. Cultivand la inceput o poezie discursiv-religioasa in nota curentului de...
2 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
florea vanda steliana
Ar putea să ne mire debutul întârziat al Vandei Florea cu volumul intitulat sugestiv „Catapeteasma luminii”. Asta pentru că Lightheart, așa precum o cunosc cei care ascultă emisiunea postului Radiolynx din București – Casa Poetescu, este o autoare care a cochetat de ceva timp cu poezia și chiar a participat la mai multe cenacluri literare. Totuși, din motive de nimeni știute, a preferat să-și tăinuiască manuscrisele și chiar să le dea uitării. Să fi fost teama, să fi fost neîncrederea sau nevoia unei intimități creatoare? Poate câte puțin din fiecare însă, până la urmă, Vanda Florea a înțeles că din moment ce primești un dar de mare preț precum poezia, trebuie să-l dai mai departe. Poezia nu este un act al egoismului. Ea poate vindeca suflete, poate lega punți durabile între oameni sau poate fi o cale spirituală. Chiar dacă volumul Vandei Florea cuprinde fascicule de poeme luminoase care ne pot trimite la Blaga sau „stoluri” de cuvinte cu iz stănescian, nu voi insista asupra...
12 poezii, 0 proze
Vasile Tărâțeanu
Curriculum vitae – Vasile TÃRÂȚEANU: Poet, publicist, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Știință și Arte, deputat în Consiliul Regional Cernăuți din partea populației raionului Herța (n.27 septembrie 1945, satul Sinăuții-de-Jos, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuți. Studii: Facultatea de litere a Universității din Cernăuți, 1972. Din 1969 până în 1981 - redactor, corespondent special al ziarului regional «Zorile Bucovinei» din Cernăuți. Din 1981 până în 1991 - redactor superior la redacția emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev. În perioada anilor 1990 - 1994 - redactor-șef fondator al ziarului «Plai românesc». După ce câștigă procesul declanșat de administrația regională împotriva ziarului, părăsește redacția și fondează alte publicații românești -- ziarele «Arcașul» și «Curierul de Cernăuți». În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina «Junimea». Este membru al redacției revistei «Glasul Bucovinei», membru fondator al...
5 poezii, 0 proze
Arta pîrțului
de Salvador Dali
ANEXA I (la \"Jurnalul unui geniu\") Fragment din ARTA PÎRÞULUI sau MANUALUL FALSULUI ARTILERIST NEDECLARAT scris de CONTELE DE LA TROMPETTE Medic al Calului de Bronz Spre folosul persoanelor...
Mircea Cărtărescu & Regina Angliei
de Maria Pilchin
Așa cum Omul estic a obosit să tatoneze pe margini Vestul, să se simtă un (r)est inutil al unei mari Europe, el, esticul, chiar și membru al unei uniuni (europene) trăiește din plin complexul celui...
Civilizația la Dubrovnik
de marius nițov
Imaginea de azi a portului Dubrovnik, vechea Raguza sau Ragusa – în italiană, păstrează încă semnele trecutului bine conservate, se poate observa nivelul de dezvoltare din fiecare perioadă, culminând...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (25)
de Doru Ciucescu
Într-o zi de început de martie eram îmbarcat într-un ferry-boat aflat în rada portului marocan din Tanger, "Tanja" în arabă, ferry-boat care urma să traverseze în două ore și jumătate strâmtoarea...
povestiri din vremea lui Scutură_lance
de carmen mihaela visalon
afară urlă lupii speriați de ploaie zeul tulbură cele 7 note ale Cuvântului în mijlocul lor izbucnește viața micul zeu sifilitic este idolul pieilor roșii în sunet de harfă se desfac legăturile celui...
Despre cultura și tradiția strămoșească
de FLOARE PETROV
Cultura românească a fost creată în urmă cu 250 de ani culturile renascentiste, iluministe europene având mare influență în atestarea ei, creatorii ei , memorabili gânditori fiind Miron Costin,...
Căpitane - I
de Eduard Zalle
Și zici că le ai cu navigația, ai? Zici că te pricepi să-nvârtești timona cu o singură mână, să te holbezi în compas, să iei un relevment și să-mpuști stele*? Ei, se vede treaba c-ai îmbătrânit și...
Povestea lui Shahriar și a Seherezadei
de Cucu Constantin
Shahryar era mulțumit de aspectul lui general. Ochelarii de soare îi dădeau un aspect agresiv- curtenitor, amplificat de turbănelul de hipster, așezat cochet pe urechea fără cercel ; kandura sa...
Arta fugii
de George V. Precup
S\'au scorojit tristețile vecine cuarțului dând de întreg veghea a prins cheag șoptitor aliniate pe cingători s\'au topit pecețile și\'n ea am intrat ca într\'o Americă tropicul rispirea...