"Ares, Luceafar strain" – 20667 rezultate
0.06 secundeMeilisearchFelix SIMA
Studii de biblioteconomie - București, 1971 A debutat cu poezie în \"Luceafărul\", în 27 septembrie 1969 Colaborări: \"Amfiteatru\", \"Argeș\", \"Astra\", \"Ateneu\", \"Flacăra\", \"Glasul națiunii\" (Chișinău), \"Plai românesc\" (Cernăuți), \"Ramuri\", \"România literară\", \"Săptămâna\", \"Tribuna\", \"Vatra\", \"Viața Românească\", emisiuni radio și TV Cărți publicate: • „Cineva mai tânăr”, București, Editura Albatros – 1978 (premiul de debut al Editurii \"Albatros\") • „Înfriguratul fierbinte”, Craiova, Editura Scrisul Românesc – 1980 • „Cartea de pământ”, Slatina, Editura Scrisul de Mână – 1992 • „ Tu să-mi spui de unde vii și ce poezii mai știi”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1993 • „Ridică-te, negură”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1994 • „Cu un fir de ghiocel aș putea să scriu la fel”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1995 • „Din Țara lui Anton Pann”, coautor Dragoș Serafim, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1996 • „Case de piatră”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1997 • „Poarta...
8 poezii, 0 proze
AGAlexandru Grigore
S-a nascut la 1 septembrie 1941, in comuna Filfani, Arges. A absolvit liceul in 1957, la Pitesti, iar Facultatea de filologie in 1965, la Universitatea din Bucuresti. Si-a facut debutul in presa la 14 septembrie 1968, in revista „Luceafarul”. A colaborat la mai toate publicatiile culturale ale vremii: „Viata romaneasca”, „Luceafarul”, „Romania literara” etc. A tradus din literatura rusa si sovietica poeme de Evtusenko, Majakovski, Block. Au scris despre el: Laurentiu Ulici, Dan Laurentiu, Horia Badescu, Al. Condeescu, Mircea Scarlat, Lucia Fenesan s.a. A murit la 30 iunie 1981, in Bucuresti. Volume publicate: „Tagade” (1970), „Ceremoniile” (1978) „La marginea imparatiei” (1984, postum). "Moartea unui poet Un rebel incorigibil. O minte ascutita si un simt poetic deosebit, dublate de o cultura de invidiat. Cand l-am cunoscut, in 1978, tocmai isi finisa volumul care avea sa apara in acelasi an. Era in clinciuri mari cu cenzura editurii Cartea Romaneasca.„Uite, batrane, chestia asta li se...
1 poezii, 0 proze
Nicolae Ioana
Nicolae Ioana (17.IX.1939, Racovița, j. Argeș – 20.I.2000), București) a fost un poet și prozator român. Este fiul Mariei (n. Ciocănea) și al lui Vasile Ioana, brutar. A urmat liceul la Pitești, absolvindu-l în 1954, apoi Facultatea de Filosifie a Universității din București (1959–1964). A avut diferite slujbe: pontator la Uzinele de Piese auto din Colibași (1955), contabil la Întreprinderea de Expediții auto din Pitești (1958–1959), redactor la Agerpres (1964–1966), la Editura Tineretului și la Editura Albatros (1966-1975), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1975–1982), redactor la Editura Sport – Turism (din 1982) și la Editura Eminescu. Debutează în revista „Luceafărul” (1967). (vezi DGLR – vol. 3, E/K) OPERA Templu sub apă, București, 1967; Moartea lui Socrate, 1969; Monologul alb, București, 1972; Cartea de nisip, București, 1973; Viața după o zi, București, 1976; Amiaza melcilor, București, 1977; Forma focului, București, 1977; Fața zilei, București, 1979;...
3 poezii, 0 proze
Ioan Vintilă Fintiș
Locul și data nașterii: Finta, jud. Dâmbovița, 6 iulie 1954 Studii: Institutul de Petrol și Gaze Ploiești Debut: 1980, Biblioteca Luceafărul - 15 Poeți Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat în majoritatea revistelor de cultură din țară, precum Luceafărul, Vatra, Poesis, Familia, Calende, Argeș, Cafeneaua Literară, Dacia Literară, Convorbiri Literare, Cronica, Ramuri, Oglinda Literară, Revista Nouă, Axioma etc. Volume de poezii publicate: Singurătatea supremă - 1991, Obiecte după frig - 1993 - Premiul USR Filiala Brașov, Amintiri de pe malul mării - 1994, Dealul - 1996, Hierofania - 1997, Halucinația - 1998, Obiecte după frig - 1999 - antologie de autor, Ceremonii de iarnă - 2002 - Premiul USR Filiala Brașov, Visul toboșarului - 2003 - poeme rotite scrise împreună cu Costin Lupu, Porțile - 2005, Hierofania - 2006 ed. 2, Dealul - 2007 ed. 2, Timpul muzical - 2008, Bufonul și KlaRaRegina - 2009 - Premiul USR Filiala Brașov, Icoana din apă - 2010. Figurează în următoarele...
0 poezii, 0 proze
EBEmil Brumaru
Emil Brumaru (n. 25 decembrie 1939, Bahmutea, Basarabia) este un scriitor și poet contemporan român. Fiul lui Grigore Brumaru, funcționar CFR, și al Elisabetei, învățătoare. Urmează Liceul Național (absolvit în 1955), Facultatea de Medicină din Iași (1963). Devine medic la Dolhasca (1963-1975), din 1975 renunță la medicină pentru a se dedica exclusiv scrisului. Apreciat în egală masură atât de critica literară, cât și de publicul larg, reușește să impresioneze și prin personalitatea sa non-conformistă. Are rubrici în România literară, Ziarul de Iași și în Suplimentul de cultură, a scris în revista Plai cu boi, dă interviuri în revistele mondene, participă la discuții pe Internet. Debut cu poezii în revista Luceafărul, debut editorial cu două volume, ambele publicate în 1970, Versuri și Detectivul Arthur. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franța, Anglia. Scrieri Versuri, 1970 Detectivul Arthur, 1970 Julien Ospitalierul, 1974 Cîntece naive, 1976 Adio,...
132 poezii, 0 proze
IMIleana Mălăncioiu
Ileana Mălăncioiu (n. 23 ianuarie 1940, Godeni, Argeș) este o poetă contemporană și o eseistă română. De asemenea publicistă, disidentă, activist civic. S-a născut la 23 ianuarie 1940, în satul Godeni (județul Argeș): "...eram a doua fată a părinților mei și n-am fost primită cu prea multă bucurie. Fusese așteptat un băiat. Tot asteptându-l, după mine, mama a mai născut încă două fete, dar nu a mai fost la fel de tristă." - mărturisește poeta. Liceul la Câmpulung Muscel, bacalaureatul în 1957. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sitemul lui Lucian Blaga. Doctor în filosofie în 1977, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka). Din 1980 devine redactor la revista Viața românească.A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965. Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Argeș, la Studiourile Animafilm și la revista literară Viața românească (de unde demisionează la 31...
85 poezii, 0 proze
MAmihai amaradia
mihai amaradia absolvent al facultatii de drept, in 2004 in prezent lucrez la un teatru pentru copii care se cheama PINOCCHIO. si mai lucrez la radio targu jiu asa pe programul inserat. mai multe despre mine spune poezia mea pe care o puteti citi mai sus. -premiul revistei Luceafărul și al fundației culturale Apoziția din Germania la festivalului international de literatura Tudor ARGHEZI 2009 -premiul al II lea - poezie, festivalul international de creatie literara Veronica Micle, Iasi - decembrie 2009 - premiul Asociației Scriitorilor București in cadrul festivalului international de literatura Tudor ARGHEZI 2011. - premiul al II-lea - poezie festivalul national de poezie COSTACHE CONACHI- TECUCI - 2011 - premiul al II-lea TRADEM - CRAIOVA -2011 - premiul I -Festivalul international de litratura Tudor ARGHEZI 2012 -marele premiu concursul național de creație poetică „Ion Pillat – Acolo unde-n Argeș...”Ediția a VI-a 19-20 octombrie 2012 - poeme pentru cutia ta poștală - debut -...
262 poezii, 0 proze
VDVirgil Diaconu
Biobibliografie VIRGIL DIACONU Sunt membru al Uniunii Scriitorilor din România. În prezent lucrez ca referent presă și publicații la Centrul Cultural Pitesti. Director al revistei Cafeneaua literară (apariție lunară). Membru în consiliul de conducere al Filialei Pitești a U.S.R. Colaborez la revistele „Convorbiri literare", „Vatra”, „Viața Românească”, „Dacia literară”, „Luceafărul", „Calende", „Echinox", „Suplimentul literar al Scânteii tineretului", „Universitas", „Tribuna", „Familia", „Argeș", „Litere", „Reflex", ,,Ardealul literar și artistic", „Provincia Corvina", „Bucovina literară”, „Axioma” etc. În ianuarie 1990 am editat la Pitești, împreună cu poeții Mircea Bârsilă și Aurel Sibiceanu, revista de cultură ,,Solstițiu" (24 p.). Ianuarie 1997 - aprilie 2002: redactor responsabil la ,,Săgetătorul" (8 p.), suplimentul literar-artistic al cotidianului ,,Argeșul", cu apariție săptămânală, pe care l-am inițiat și redactat la Pitești. Din ianuarie 2003 sunt director al revistei...
14 poezii, 0 proze
MLMirela Lungu
Colegiul National "Sf.Sava": filologie-istorie Facultatea de Filosofie - Universitatea Bucuresti Profesie: marketing - publicitate Resedinta: Bucuresti e-mail: euridice4ever@yahoo.com/ id YM: euridice4ever blog nou: http://biografiacoapselor.blogspot.com blog vechi: http://euridice-badroomstories.blogspot.com - debut literar in iunie 2011 cu "biografia coapselor" (vers alb) la editura tracus arte - la Gaudeamus 2012 (vineri 23 nov, orele 17,00) vor aparea "sonete(le) din carne vie" (editura paralela 45) - am publicat pana in prezent poeme (cu rima swi fara) in "Singur", "Antologia Singur", "Litere", "Luceafarul", "Subcultura", "Tiuk", "Feedback", "Timpul", "Familia", "Caietele Oradiei", "Revista Arges", "Zona literara" etc.
172 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Ares, Luceafar strain
de mircea trifu
Îmi pun o noapte pe umeri și-mi petrec singura viață, Sorbind laptele cu gheață dintr-o ceașcă fără stele, Dăruită-n gând de ele când eram ce nu mai sunt, Pe-un nemuritor mormânt, Crucea gândurilor...
Eminescu și-ai lui Epigoni străini
de Cristian Petru Balan
Luceafăr drag, Mihai, pe raza ta de aur mereu fierbinte, Pe Epigonii liricii române ți-ai aplicat altoii - Atât de clar tu i-ai sculptat în forme vii, succinte, Că mulți străini, vestiți și ei, ți-au...
Lucifericul luceafăr
de Bot Eugen Iulian
De ce, te-ntreba el noaptea în vis, de ce, împrumutându-mi înfățișarea, ți-ai postat textele mele în pagina ta de autor, da, în pagina-aceea mare cât china de pe un site literar - cât statuia...
Lucifericul luceafăr
de Bot Eugen Iulian
I) De ce, te întreba el, de ce, împrumutându-mi înfățișarea?… Pentru că-s șmecheră, îi spuneai, și tare în gură, deci, sînt poetă get-beget. Beată de sine, apoi, te trezeai cu noaptea în cap și cu o...
Blasfemie
de Stefan Nechita
BLASFEMIE (Un alt Luceafar) Prezentul și trecutul 1 În viitor sunt, poate, Căci câte cunoscute Necunoscute-s toate. Puzderie de stele 2 ‘ntratâtea galaxii… Simțiri făra de care Și mai puține știi....
Despre singurătate - III-
de Emil Iliescu
I se părea straniu și străin acel apelativ, “prietene”, precum și salutul pe care nu-l auzise niciodată din partea vreunui semen, mângâindu-i auzul: “Buna seara!”. Căci straja singurătății sale nu...
Eminescu de-a pururi
de Constantin Popa Istrițeanu
Motto: „ Dragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat.” Eminescu de-a pururi, E aici, cu noi, alături. Acest lucru, tu îl știi sfinte tei, Și cu frunzele-ți mereu murmuri. Uneori,...
Nunta
de Paul Bogdan
S-a înnorat și este firesc, perdele grele ascund de ochii lumii o nuntă și ochiul alb al lumii crâncen se încruntă în neputință de-a vedea alaiul cel ceresc. Bătrână lumea, bătrână de troiene de...
Eminescu și ratații
de Camelian Propinatiu
A aspira la statutul de poet nu e mare rușine. Nici măcar atunci când talentul e îndoielnic, inteligența săracă sau vândută și inima ticăloșită. Diogene Cinicul lăudat-a pe un caraghios cum că,...
Nebun la G8
de Jianu Liviu-Florian
Nebun la G8 lui Mihai Eminescu \"Iubesc acest popor, bun, drept, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carthe și răzbele, zugrăvesc împărății despre care lui nici prin gând nu-i trece. Iubesc...