"Aprender a odiar" – 5092 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AEAdonis, Ali Ahmad Saïd Esber
Adonis (Ali Ahmad Saïd Esber) naît à Qassabine près de Lattaquié au nord de la Syrie le 1er janvier 1930. Saïd commence à travailler dans les champs jeune mais son père l'incite aussi à apprendre la poésie. En 1947, contre l'avis de ses parents, il se rend à la ville voisine où il trouve le président syrien Choukri al-Kouwatli. Adonis, alors âgé de douze ans seulement, veut se joindre à l'assemblée des poètes locaux pour honorer le président mais on l'écarte. En insistant il capte l'attention de ce dernier, qui demande à l'entendre. Il proclame sa prose et subjugue toute la foule. Le président décide alors de lui payer sa bourse. Il part à l'école, au lycée français de Tartous(en 1942), puis à Lattaquié où il obtient son baccalauréat en 1949, c'est également à cette époque qu'il prend le pseudonyme d'Adonis lors de la publication de quelques poèmes. Il entre ensuite à l'Université syrienne de Damas qu'il quitte en 1954 avec une licence de philosophie En 1955, il est emprisonné six...
7 poezii, 0 proze
Noica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
RNRafail Noica
Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...
5 poezii, 0 proze
PCPanait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
JMJean Marot
Jehan Desmaretz, alias Jean Marot (Mathieu, près de Caen, v. 1465 - Paris, v. 1526), écrivain français de la fin du XVe et du début du XVIe siècle, qui fut un poète et grand rhétoriqueur . Jean Marot reçut une éducation négligée. On ne lui fit point apprendre le latin ; mais il y suppléa, autant qu'il fut en lui, en étudiant dans les auteurs l'histoire, la fable et la poésie. Le Roman de la Rose était sa lecture favorite. Sa bonne conduite et quelques vers qu'il avait composés lui méritèrent la protection d'Anne de Bretagne, depuis femme de Louis XII ; il fut son secrétaire en 1506 et son poète en titre ; et, par son ordre, il suivit Louis XII dans ses expéditions de Gènes et de Venise, avec mission expresse de les célébrer c'est ce qu'il fit dans deux poèmes intitulés l'un Voyage de Gênes, l'autre Voyage de Venise, où l'emploi du merveilleux ne nuit en rien à l'exactitude historique. Louis XII mort, il entra au service de François Ier comme valet de garde-robe, et donna à son maître...
1 poezii, 0 proze
Ccigaras_moker
AGUA DULCE, AGUA SALA Ay, Ay, Ay, Ay... Con el pasar de los anos He aprendido en la vida Que se vive intesamente Porque si no se termina. Con el pasar de los anos El carino es mas bueno Se aprecia lo que se tiene Y se respeta lo ajeno. Aqua dulce, aqua sala Por aqua viene, por aqua se va Aqua dulce, aqua sala Bendita la vida, te quita y te da Aqua que caes del cielo Sobre las olas del mar Yo te quiero beber dulce Y tu te pones sala Yo te quiero beber dulce, Y tu te pones sala. Aqua dulce, aqua sala Aqua dulce, aqua sala Ay, Ay, Ay, Ay... Con el pasar de los anos Hay que dar bien los pasos Tomar el mejor camino Aunque se te haga el mas largo. Con el pasar de los anos De las penas se aprende, El corazon se hace duro Y el sentimiento mas fuerte Aqua dulce, aqua sala Por aqua viene, por aqua se va Aqua dulce, aqua sala Bendita la vida, te quita y te da Aqua que caes del cielo Sobre las olas del mar Yo te quiero beber dulce Y tu te pones sala, Yo te quiero beber dulce, Y tu te pones sala....
2 poezii, 0 proze
Ramura de foc a fericirii
de florin caragiu
În cartea „despre ea, niciodată” (Grinta, 2010, volum bilingv, trad. în lb. franceză Letiția Ilea), Adriana Lisandru practică o poezie feminină frustă, viguroasă, în registru liric confesiv, cu...
Biserica Sfântul Gheorghe din cer
de Jianu Liviu-Florian
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DIN CER A murit Gheorghița. Ieri a murit. Astăzi o îngroapă. În satul ei de lângă Craiova. Gheorghița a fost o femeie care, vreme de cincizeci de ani, a ținut, pe cheltuiala...
dor de vis de mamă
de Vasile Munteanu
m-au năpădit scaieții și să respir mi-e greu îmi voi aprinde trupul să ardem împreună dar dincolo de flăcări voi trece numai eu cenușa mea de oase s-aud în vânt cum sună întors între frunzare...
Ziua când moare maica
de Ion Scalen
Aveam zece ani,eram băiat mare în clasa a IV-a C la Școala nr. 2 și așteptam cu nerăbdare vacanța de primăvară. Sătul de iarnă, măsuram cu privirea peticele de zăpadă care se micșorau odată cu...
Espera
de Florin DeRoxas
Perdoname por no amar y creeme es la verdad. Ahora se por que perdi, nunca se fue eso de mi. Aprendere valorar mas, sino perdere una vez mas. Hoy juro que vuelvo a ti con mucho mas amor en mi.
A patra elegie
de Nichita Stănescu
Învins în afară, Evul mediu s-a retras în chiliile roșii și albe ale sîngelui meu. În catedrala cu pereți pulsînd, s-a retras, zvîrlind și absorbind credincioșii întruna, într-un circuit absurd,...
Ziua prostului - partea a 6 -a
de Liviu Nanu
- Paradoxal, zise Profesorul, de când computerul a pus stăpânire pe viața noastră și a organizat activitatea întregii societăți, se consumă și mai multă hârtie. În școala noastră, de exemplu,...
Călător
de Danut Gradinaru
A venit toamna. Voi lăsa cuibul gol și pustiu în adierea vântului, freamătul crengilor ce-și scutură frunzele rătăcite, în amintirea timpului trecut ce-mi va striga în urmă. Am să plec mai departe cu...
Cum am devenit ghid
de Ion Rășinaru
cu vorbe frumos ticluite de pistoletul ager din mâna fără bătături tata călcat pe bătătură a lăsat bătătura moștenită de la tatăl său omului cu ochi de azur și a plecat eliberați din strânsoarea...
catedrala mâinilor
de constantinescu constantin
catedrala mâinilor o spre cer brațele-mi drept înălțate spre stele întinse mâinile-mi îngemănate în azur degetele filigranate corpul meu brad cutremurat picioarele mele arc încordat ființa-mi spre...
Eu urmăresc o formă
de Ruben Dario (Felix Ruben Garcia Sarmiento)
Eu urmăresc o formă, dar pana mea n-o prinde; boboc al cugetării ce-ar vrea să fie floare; o simt pe buze ca un sărut care aprinde a Venerei din Milo ciuntită-mbrățișare. Un șir de marmuri albe sub...
Verde
de Lechintan .D.Ioan
Fiecare luăm cuvintele așa cum știm… sau cum ne-au învățat alții . “Verde aprins “ poate fi și verde strălucitor dar și o aprindere a frunzei sau o intensitate în verde . Adevărul cuprinde toate...
Liniștea câmpiei
de Nicolae Matei
E liniște și pace în câmpie, În lanuri se sfințește bunăstarea, Macul aprinde-a candelei făclie, Grâul primește binecuvântarea. Se săvârșește slujba de-împlinire, De plămădire a bobului plăpând, Se...