"Ademenit de șarpe" – 6208 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
EVErnest Verzea
Ernest-Gheorghe Verzea (5 oct.1917-2005), poet și publicist care a avut o intensă activitate anticomunistă. N-a publicat niciun volum în timpul regimului comunist. Ernest Verzea a fost licentiat al Facultatii de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. De asemenea, a fost licentiat al Facultatii de Drept a aceleiasi universitati. Pentru aprofundarea artelor plastice a urmat timp de trei ani la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti cursurile de pictura in Atelierul profesorului Jean Al. Steriadi. A absolvit de asemeni cursurile de pictura monumentala-bizantina organizate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane. Pentru apropierea subtilitatilor limbii franceze a frecventat de asemenea cursurile Institutului de Inalte Studii Franceze in Romania. In urma unui concurs care a avut loc dupa incorporarea sa in armata, la care a fost clasificat pe locul intai, a fost detasat la Serviciul Istoric din Marele Stat Major al Armatei pentru redactarea Istoricului Aviatiei. Participa in...
4 poezii, 0 proze
Antonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
Isip André
Sunt nàscut în orasul Sângeorz-Bài, în România. Am plecat din tarà în 1982 din motive politice. Dupà o odisee de câteva luni de zile am ajuns în Franta, unde dealtfel locuiesc si-n ziua de azi. Scriu literaturà în limba românà de treizeci de ani. Am publicat în presa de specialitate, volum etc. Và trimit un text mai cu seamà ca sà am pàrerea dumneavoastrà asupra calitàtii scrisului meu, a nivelului literar la care am ajuns. Dacà îl gàsiti suficient de bun sà fie publicat, nu am nimic împotrivà. Sunt de acord de asemeni sà particip la concursuri organizate de dumneavoastrà sau altcineva.
2 poezii, 0 proze
GGGiovanni Giudici
S-a născut în localitatea Le Grazie (La Spezia) la 26 iunie 1924. A studiat literatura franceză la Universitatea din Roma (terminând cu o teză asupra lui Anatole France), apoi a trăit la Ivrea și Torino, iar din 1958 la Milano, unde a lucrat în calitate de copy-writer la Olivetti. În prezent face gazetărie. Colaborează la „Paragone”, „Rinascita”, „Aut Aut” etc. Primele plachete (Fiori d\'improvviso, 1953; La Stazione di Pisa, 1955; L\'intelligenza col nemico, 1957; L\'educazione cattolica, 1963) vor fi reluate apoi în La vita in versi (Mondadori, 1965), după care urmează Autobiologia (1969); O beatrice (1972); Il male dei creditori (1977); Il ristorante dei morti (1981); Salutz (Einaudi, Torino, 1986). În 1976 publică un volum de eseistică sub titlul semnificativ La letteratura verso Hiroshima (Editori Riuniti, Roma). A tradus de asemeni din E. Pound, Sylvia Plath, Pușkin și din poeți cehi. „Forța specifică a poziției lui Giudici - spune criticul Mengaldo - derivă din modul...
0 poezii, 0 proze
IEIon Andreea Elena
Scriu mai mult ca o incercare de a ma cunoaste mai bine, nu am pretentia ca scriu bine, nu am pretentia ca ceea ce scriu este catusi de putin interesant dar scriu cu drag. Candva mi-as fi dorit ca randurile mele sa ajunga departe, undeva sus, pe culmi, acum insa imi este de ajuns ca ele sa fie citite de cei asemeni mie, aceia care inobileaza acest site cu scrierile lor. Reea.
8 poezii, 0 proze
MCMihai Chitez
Ma caut , asemeni tie, gandul meu...
23 poezii, 0 proze
Dan
O mica speranta ce poate trai intr-un ciob de gheata e chiar asemeni unui om,nu trebuie cuvinte sa intelegi sufletul unui om ci doar atentie si asta cer eu asa ma vei cunoaste mai bine!!!
5 poezii, 0 proze
Dan
O mica speranta ce poate trai intr-un ciob de gheata e chiar asemeni unui om,nu trebuie cuvinte sa intelegi sufletul unui om ci doar atentie si asta cer eu asa ma vei cunoaste mai bine!!!
4 poezii, 0 proze
ESElena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
CPCino da Pistoia
1270 cca - 1336 sau 1337 Pe numele adevărat Guittoncino dei Sighibuldi, a fost un ilustru jurist, profesor de jurisprudență la mai multe universități italiene și om politic însemnat în cetatea natală, Pistoia. Mult apreciat de contemporani, a avut însemnate însărcinări politice, o vreme a fost și el exilat, asemeni lui Dante sau Guido Cavalcanti. Ca poet a lăsat un bogat Canțonier (165 de poeme dintre care multe sunt sonete). Lăudat de Dante pentru poeziile sale de dragoste, Cino este, prin facultatea de introspecție cu totul deosebită, prin tristețea neliniștită a poeziei lui, un precursor al lui Petrarca.
2 poezii, 0 proze
Ademenit de șarpe
de florin Vasilescu
Mă preocupă omul rar, Chiar dacă umblă amețit De spaima rece fără har Că e și el ceva finit! De ce să fiu eu scos din minți De cei ce îmi vând ursitul La păcătoși, ca și la sfinți, Să-mi găsească...
naturalism
de Ioan Iulius Muraru
iată cum se resimte sub talpă știuta pulbere a uliței un fel de aur fin stins cu lumină doar până la plăcut-fierbinte care induce pas de pas în legătura asta cu pământul impresia că te invită mătăsos...
Durata, stigmat și regăsire
de ROMEO BLAJ
Cartea lui Emil Cioran, Căderea în timp, reprezintă o pledoarie pentru singularitatea condiției umane, un demers eseistic referitor la omul care, substituind veșnicia cu devenirea, și-a asumat...
autocritică
de Dumitru Sava
nu-i adevărat că femeia-i păcătoasă cel mult victimă inocentă nici azi nu are voie în altar de-întrebi nimeni nu știe de ce prin ea dumnezeu ne-a iertat cea mai grăitoare dovadă e că după ce a...
tristeti
de sorin andreica
Fragment 21.12.1988 Azi primit-am acea scrisoare de luni pusă. Ce s-a întîmplat cu tine, cu noi? Ce oare? De ce acel întruchipat orgoliu te-a catalogat făcîndu-te să suferi? Cu ce ai păcătuit - iar...
zodii
de Ștefan Petrea
e toamnă, ni s-au desfrunzit cuvintele a rămas ramul verbului nud timpul își sărută tălpile a șchiopăta înspre iarnă ni s-au inflamat ganglionii ploilor frigul e bonus cioplirea chipului de hârtie...
Pisică la apă
de Mahok Valeria
Cum poate să înceapă o poveste frumoasă, dar cu o fetiță neastâmpărată, cum eram eu, care profita de libertatea unei păsări în zbor, atunci când îi dai drumul din colivie și făcea tot ce-i trecea...
Ispitire
de Nincu Mircea
Șarpele care ne adâncește dincolo de ceea ce suntem este privirea care alunecă peste ceea ce a fost creat să existe spre a fi privit. Păcatul lui nu este al adâncirii în distanța care i se întinde...
Ucigasul perfect
de Cirstea Lucia Victoria
tu, iubire patimasă, ce curgi navalnică prin mine, violentă-mi arzi trairile opuse ca-ntr-un furnal si le transformi lacrimi de manie... ca un șarpe ma apesi pe inimă și-ai izbavit-o de fericire......
ştiu
de Dumitru Sava
că ai plecat din inima mea n-am băut nimic dar uite cum mă - împleticesc doctoriţa aia nebună zicea ceva despre anemie lipsă de fier bine că măcar n-o să mai ruginesc spunea că prea mi-a scăzut...