" mâini de nisip" – 20080 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Adrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
PBPamfilia Bilț
de 24 de ani și ceva încerc să trăiesc frumos printre metafore, vise și stele împletite cu săruturi alinturi de mâini îndrăgostite încerc să zâmbesc cât mai mult printre cioburile de suspine încerc să învăț cât se poate din lume și din mine
5 poezii, 0 proze
TCTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
François Mauriac
11 octombrie 1885 - se naste la Bordeaux, dintr-o familie catolica apartinand marii burghezii 1886 - moare tatal sau 1897 - scoala calugarilor marianistes 1901 - elev liceu Bordeaux 1903 - da licenta in litere la Facultatea de Litere din Bordeaux 1909 - ,,Maini impreunate\" - volum poeme 1911 - ,,Ramas bun adolescentei\' 1913 - se casatoreste cu Jeanne Lafon (va avea doi fii si doua fiice) 1914 - ,,Toga\" 1920 - ,,Carnea si sangele\" 1921 - ,,Prioritati\" 1922 - Sarutul dat leprosului\" 1923 - ,,Fluviul de foc\" 1924 - ,,Raul\" 1925 - ,,Desertul iubirii\" - roman distins cu premiul ,,Le Prix du Roman\" 1928 - ,,Destine\", ,,Trei povestiri\", ,,Viata lui Jean Racine\" 1929 - ,,Dumnezeu si Mamona\" 1932 - ales presedinte al Societatii Oamenilor de Litere; ,,Cuibul de vipere\" 1933 - ales membru al Academiei Franceze 1935 - ,,Sfarsitul noptii\" 1936 - ,,Ingerii negri\", ,,Viata lui Isus\" 1938 - ,,Cufundari\" 1939 - ,,Drumurile marii\" 1941 - ,,Fatarnica\" 1945 - ,,Cei ce nu sunt...
0 poezii, 0 proze
MBMihail Bocancea
1980-absolvent Institutul Politehnic București, inginer,profil electric 1990-absolvit secția Matematică Universitatea Timișoara (cursuri fără frecvență). Cânt la pian de la 6 ani, la chitară din clasa a 10-a, am activat în liceu și studenție în trupe Rock(soft, hard, metal) - a se vedea poezia mea "Flori de metal". De vreo treizeci de ani am renunțat la muzica rock, trecând la Mozart,Vivaldi,Bethoveen, dar culmea ,ascult și dau tare, tare de tot AC/DC, DE CE?, mă-ntreb și eu.Aș vrea să am 4 mâini, să fac de toate, să cânt la sintetizor,chitare, să scriu poezie și proză, să tastez computerul, să conduc mașina, să gătesc la bucătărie, să dau cu aspiratorul, să mă duc la Biserică, să fac din toate puterile mele bine peste tot.Dau un exemplu: nu mă las dacă la un magazin, farmacie,posta,...văzând, oameni-de-acolo îngândurați, să nu-i fac să zâmbească, nu știu cum fac, dar nu am greșit niciodată, am obținut zâmbete, lumina, în sufletul meu-bucurie, iar în mintea mea bile albe.
142 poezii, 0 proze
CMCarmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
EDEric Dubois
Eric Dubois est né en 1966 à Paris. Auteur, lecteur-récitant et performeur avec l`association Hélices et le Club-Poésie de Champigny sur Marne. Auteur de plusieurs recueils dont «L`âme du peintre» ( publié en 2004) , «Catastrophe Intime» (2005), «Laboureurs» (2006), «Poussières de plaintes»(2007) , «Robe de jour au bout du pavé»(2008), «Allée de la voûte»(2008), «Les mains de la lune» (2009) aux éditions Encres Vives, «Estuaires»(2006) aux éditions Hélices (réédité aux éditions Encres Vives en 2009), «C`est encore l`hiver» (2009), «Radiographie», «Mais qui lira le dernier poème?» (2011) aux éditions Publie.net, "Entre gouffre et lumière" (2010) aux éditions L`Harmattan , «Le canal», «Récurrences» (2004) , «Acrylic blues»(2002) aux éditions Le Manuscrit, entre autres. Textes inédits dans les anthologies Et si le rouge n`existait pas ( Editions Le Temps des Cerises, 2010) et Nous, la multitude (Editions Le Temps des Cerises, 2011), Pour Haĩti (Editions...
1 poezii, 0 proze
mâini de nisip
de carmen nicoara
într-o seară ți-am prins setea în palme am ascuns-o printre liniile vieții până când mi s-au uscat mâinile și au prins gust de nisip înaintai ca o caravană de la degetul mic până la umăr îți înroșea...
Castele de nisip
de Nita Silviu
Cand un om moare, trupul lui se transforma in pamant, iar gandurile devin fire de nisip pe care vantul le arunca in mare. Val dupa val apa le aduce la mal. Intr-o multime de idei, doua maini de copil...
de Iunie
de Marinescu Victor
se numește cea care știe unde se duc diminețile acolo unde sunt mâini de zăpadă și bulgări de cuvinte pe buzele-i grăbite când n-am să mai fiu copacul care se ține de pământ doar să fie verde ecoul...
Cartea de Amintiri
de Nicolaie STOIAN
Focul de tabara E seara… soarele coboara printre tufele de Salcioara, lenes si rosiatic; in aer se simte miros de pamant si de fin cosit; roiuri de gáze se zaresc, ca niste norisori negri si jucausi....
Moartea cuvintelor
de Octavian Paler
Un chip de nisip și mâini de nisip și limba în gură mi-e tot de nisip nu mai pot să spun nimic în apărarea mea în acest tribunal de nisip cu lumini de nisip grefieri de nisip amintiri de nisip și...
vizuini epidermice
de cezara răducu
dincolo de sensul unic al sângelui mă repet din om în om în gesturi primitive suntem forme frumoase femei cu mâini de nisip conturează punți între suflete lacrima nu mai cunoaște granițe am lanțuri...
praf...
de Gerocob
Am cules fructele unei mulțimi ce râdea spre niciunde cu gânduri de nisip spălate de sânge curs de la începutul morții în gândire... Sunt Pilat... Mă spăl pe mâini de prostia lor, și a mea... că...
Îndrăgostiții
de razvan rachieriu
O frunză în jartiere de clorofilă cazată în garsoniera unei crengi s-a îndrăgostit de zefir acesta i-a făcut cadou un trusou țesut din fire de aer și a invitat-o la o plimbare cu mașina unui curent...
Snapshot/ Instantaneu
de Adrian Georgescu
am pus capăt demente obsesii fum peste tot în margine tălpile pline de jeg nu tac aș vrea să tac înăuntru nimeni nu înțelege asta e mă uit în urmă sau sparg paharele de cristal ale mamei explodez nu...
Clișeu31: arșiță
de Ottilia Ardeleanu
Îmi simt gâtul secetos. Un lung deșert spulberat de vânt. Mâini de nisip rotind soarele. Căzând arse de buzele lui fierbinți rotunjite aproape cât obrazul stâng al pământului, pe care pielea se...