Jurnal
vizuini epidermice
fidelități
1 min lectură·
Mediu
dincolo de sensul unic al sângelui
mă repet din om în om
în gesturi primitive
suntem forme frumoase
femei cu mâini de nisip
conturează punți între suflete
lacrima nu mai cunoaște granițe
am lanțuri la gura gândului
iar umbra ta mă sălbăticește
și mai uman
0104.850
0

\"viziuni\" reușite în tot poemul
și imagini splendide, inedite
strofa a doua și finalul împlinesc frumusețea poemului
\"femei cu mâini de nisip
conturează punți între suflete
lacrima nu mai cunoaște granițe
am lanțuri la gura gândului
iar umbra ta mă sălbăticește
și mai uman\"
citit cu plăcere, cititor 15
cu sinceritate,
teodor dume,