" Plasma și Afrodita" – 3587 rezultate
0.03 secundeMeilisearchHoria Roman Patapievici
Nascut la 18 martie 1957 in Bucuresti. Absolvent al Facultatii de fizica, sectia „Optica, spectroscopie, laseri, plasma“ (1982), cercetator stiintific (din 1985), asistent universitar (1990–1994), director de studii al Centrului de Studii Germane (1994–1996). Debuteaza in 1992 in Contrapunct. Publica articole si eseuri in LA&I, Romania Literara, Dilema, Orizont, Secolul 20, Vatra. Din 1993, colaboreaza regulat la pagina de eseu a revistei 22. Doctorand in filozofie cu o cercetare privind imaginarul filozofic al fizicii. A sustinut, in calitate de Visiting Profesor, cursuri de istoria fizicii si de istoria ideilor stiintifice. Premiul revistei Cuvantul pentru jurnalistica (1995). Scrieri: Cerul vazut prin lentila (Premiul pentru eseu al editurii Nemira, 1993 si premiul Uniunii Scriitorilor, 1995), Nemira, 1995, 1996, 1998; Polirom, 2000 Zbor in bataia sagetii. Eseu asupra formarii, Humanitas, 1995, 1996, 1997, 1998, 2002 Politice, Humanitas, 1996, 1997 Omul recent, Humanitas, 2001 In...
4 poezii, 0 proze
Ciprian
Sunt in incapacitatea de a zice nu! Sunt foarte usor de modelat si influentat! Cad foarte usor in plasa! Imi place sa fur .. inimi :)
3 poezii, 0 proze
Adrian Păunescu
Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost un poet, publicist, textier și om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicului tânăr, în ciuda numeroaselor sancționări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folk și rock. Păunescu și-a început activitatea...
240 poezii, 0 proze
Dan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
Nicolae Țațomir
Născut în târgul Hârlău, județul Iași, la 2 februarie 1914. Își petrece copilăria în satul Belcești unde tatăl său Vasile Țațomir a fost medic de plasă timp de 20 de ani. Mama, Aurelia (născută Gheorghiu), o femeie foarte cultă, a scris poezii, unele publicate sub pseudonim. Adesea recită în fața copiilor versuri din Eminescu, Vlahuță, Lamartine, Hugo, Goethe, Heine. În tinerețe a fost atras de pictură, dar pasiunea pentru literatură a fost mai puternică. N. Țațomir face studii elementare și licențiale la Iași. Între 1932 și 1936 urmează cursurile facultăților de drept, filozofie și medicină. În 1936 își ia licența în drept. În 1947 își trece examenul de doctorat cu teza Criminalitatea în literatură. Între 1938 și 1948 este judecător. Din 1948 este profesor la Facultatea de drept a Universității \"Al I Cuza\" Poetul debutează, la îndemnul lui George Topârceanu, în \"Adevărul literar și artistic\" și \"Bloc\", 1933, și consideră că al doilea debut a fost la \"Însemnări ieșene\", 1936....
8 poezii, 0 proze
Timotei Cipariu
Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică - d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, poet, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”. Și-a făcut toate studiile la Blaj: cele gimnaziale (1816-1820), cele filosofice (1820-1822) și cele teologice (1822-1825). Între 1825 și 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 fost profesor de filosofie, iar între 1834 și 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar. Între 1854 și 1875 a fost director al Gimnaziului și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833 și 1866 a fost director al Tipografiei diecezane. În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia și Făgăraș. Personalitate...
1 poezii, 0 proze
Ștefan Radof
Ștefan Radof (n. 1 Decembrie 1934, comuna Buftea, județul Ilfov), este un actor și scriitor român. Biografie Este fiul lui Ion (Ioan) Radof (născut în Basarabia, în comuna Cot-Chitai, plasa Ismail, județul Cetatea Albă) și al Mariei Radof (născută Nicolae), din comuna Butimanu, plasa Răcari, județul Ilfov. Școala primară a făcut-o la școala Parohiala – catolică “ Sfântul Iosif “ din București apoi a urmat cursul inferior al “Colegiului Național Sfântul Sava“. După reforma învățământului s-a înscris la o școală comercială. După ce a promovat un examen de diferență, aprobat de Ministerul Învățământului, a urmat și absolvit în 1952 ultimii doi ani ai Școlii Medii de Comerț Exterior Nr. 2, din București, după care a fost repartizat ca funcționar la B.N.R.- Ploiești – filiala Puchenii Moșneni. Tatăl său a fost un mic negustor în București până în anul 1949 când a fost obligat să-și radieze firma. În 1952 a fost arestat pe stradă de securitate și condamnat politic de Tribunalul Militar -...
1 poezii, 0 proze
florin vaduva
M-am nascut in 7 octombrie 1947,o toamna secetoasa,cum a fost de fapt tot anul.Mi-am petrecut copilaria in satul meu natal ce se numeste Vineti(nu stiu nici acum de unde a primit acest nume),sat ce apartinea de Plasa Spineni, apoi mai tarziu de raionul Vedea,regiunea Pitesti.Parintii mei au fost tarani mijlocasi,cinstiti,gospodari si avand cultul muncii bine inradacinat in constiinta lor,calitate pe care mi-au transmiso si mie. Cele sapte clase elementare,le-am absolvit la scoala din sat si pot sa spun ca am invatat destul de bine,dar nici la nazbatii nu prea aveam concurenta,fapt care l-a determinat pe tatal meu sa viziteze mult prea des scoala,ocazii in care ma"educa",asa cum stia el mai bine. Apoi am fugit de acasa si pe furis am dat examen la scoala profesionala,fapt care m-a departat de casa pret de trei ani,la Targoviste.A urmat apoi liceul seral,Scoala Populara de Arta,armata si mai multe cursuri de sase luni sau de doi ani,in diverse specialitati.Am activat ca instructor...
2 poezii, 0 proze
Alice Călugăru
Alice Călugăru (4 iulie 1886, Paris - 1957) Plecată de timpuriu în literatura franceză, Alice Călugăru debutează încă de pe băncile liceului, absolvit la București, în 1907. Fire neliniștită, agitată, activitatea sa publicistică, desfășurată în revistele din țară, nu-i dă satisfacție. Plecată pentru studii la Paris în 1912, se expatriază, mai întâi în Belgia, apoi - definitiv - în Paris. Aici preocupările sale literare continuă sub pseudonimul Alice Orient, obținând premiul al doilea și medalia de aur Femina pentru poeyia Les Perles, versiunea poeziei românești Cântec de plasă (Viața românească, nr. 1, 1912, p. 15-16). Sub același pseudonim, poeta publică, în 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibl. du Herisson). OPERE: Viorele, versuri, Buc., 1905; Versuri, Buc., E.P.L., 1968, cu o introducere de D. Micu. COLABORÃRI: Semănătorul (1903); Analele literare, politice, științifice (1905); Viața literară (1906); Revista noastră (1906); Convorbiri literare (1906,...
4 poezii, 0 proze
Plasma și Afrodita
de paparuz adrian
Privești în sus de câteva ore bune. Nemișcat, de parcă ai aștepta, de acolo, ceva. Poate chiar aștepți,nu? În fond, cine pe lumea asta, nu așteaptă ceva de sus? Ai numărat deja douăzeci și șapte de...
Eu, la feminin (7)
de Magdalena Vaida
Iubirea adulteră dintre Ares și Afrodita, descrisă de Homer în „Odiseea”, este unul din marile „scandaluri” ale mitologiei grecești. Povestea este binecunoscută: Hefaistos, soțul Afroditei,...
Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (33)
de Doru Ciucescu
Deplasarea cu vaporul de pasageri de la Pireu la insula Eghina mi-a oferit ocazia să văd de la mică distanță insula Salamina, lângă care a avut loc bătălia navală câștigată de greci contra perșilor...
povești cu fete (I)
de maria ioana
Fetițele mici își fac întotdeauna un obiect de adorație, un adevărat templu la care doar ele, lacome, au acces, din “prietenele lor cele mai bune”. Unele se jură că se înrudesc cu acestea , că le pot...
Cosmoteism
de Alexandru Ciobanu
Sunt necesare câteva referiri de dicționar. Material - care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei. Materia - categorie filosofică ce desemnează realitatea...
labirint
de Mariana Pancu
între noi e doar o iluzie suprarealistă, ne privim printr-o mie de oglinzi paralele dacă te recunosc, dacă mă recunoști, agonia se va sfârși, vom trăi periculos și fără granițe, vom fi cu capul în...
Lucian
de crisan ciprian laurentiu
Orașul de Ciprian Laurentiu Crisan După ce termină de citit, Lucian ieșise din clădirea bibliotecii. Se opri să o mai privească încă odată înainte să se îndrepte spre centru. „să porți lumina...
O cursa
de Bogdan Ladaru
O cursă Personajul nostru începe, la orele 6.30 A.M., o veritabilă cursă către stația de autobuz. Cursă nu numai pentru că merge grăbit, cât mai ales pentru că îi place să își imagineze că este o...
dragostea nu dă-n poet și-n inima-nnegrită
de Petraru Ionut
la început a fost televizorul cu plasmă și sufletul meu negru care crescuse până la cer pe pământ nimic/ atunci mi-am tăiat buricele degetelor am plămădit o telecomandă i-am dat suflare cu un...
și e ceva sălbatic
de Daniela Bîrzu
//e ceva sălbatic în aer atunci când suferi// apa e exterminatoare încet ca un cancer ucide fetușii asta știam dinainte de a mă naște că voi aparține acestei lumi pline de fum și de frică și totuși...
Într-o mare de plasmă
de Nichita Stănescu
Într-o mare de plasmă se balansează o pasăre. Ea care este a aerului, - acum în altă stare, în altă culoare, în altă mișcare,-acum trebuie să fie cu totul alta, acum. Lipsește greutatea, dar lipsește...
