Poezie
și e ceva sălbatic
2 min lectură·
Mediu
//e ceva sălbatic în aer atunci când suferi//
apa e exterminatoare
încet ca un cancer ucide fetușii
asta știam dinainte de a mă naște
că voi aparține acestei lumi pline de fum și de frică
și totuși
mi-e dor de mama
mi-e dor de tata
visam să vin să îi vizitez la casa lor de la țară
dar orașul de plasmă m-a înghițit
bulevardele lui au devenit venele mele
// le-am tăiat odată ca pe niște funii
era mult roșu în cadă
și prosoape curate albe agățate de geam //
cu ele m-am șters
și am descoperit un trup mai curat
//e ceva sălbatic în aer atunci când uiți //
acum îmi e bine/ aspir parchetele curate
și covoarele moi
am geamuri imense de unde pot privi lumea
e vremea să accept că în acest oraș voi muri fericită
așa cu plămânii plini de benzen
cu cicatricile linii albe pe pielea moale
cu dorul de părinți mai presus de orice
văd cum copiii mei vor pleca
și vor fi și ei absorbiți de orașul de plasmă
// acest oraș ca o pânză de păianjen care își prinde prada
de fiecare dată când te apropii de el //
da, în nopțile mele de insomnie mă visez vizitându-mi părinții / iar ei mă așteaptă cu
drag la poartă
ca niște umbre departe / departe de orașul de plasmă
// și e ceva sălbatic în aer când mă gândesc la asta//.
052.276
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniela Davidoff
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 238
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Davidoff. “și e ceva sălbatic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14148100/si-e-ceva-salbaticComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
astăzi e ziua revelațiilor. Mare bucurie că te-am citit! Vezi că ai câteva typo, corectează-le, pentru că bănuiesc că nu sunt licență și e mare păcat. Încă o dată felicitări!
0
sunt bucuroasa ca ti-a placut. am mai dibuit din typos. multumesc frumos pentru feedback!
0
„E ceva sălbatic” în noi, însă îl camuflăm cu dibăcie, căci dacă ar ieși la suprafața socialului am fi oripilați de manifestările lui.
E ceva divin în noi, o esență inalterabilă pe care o purtăm în noi în viețile ulterioare, altfel suferința ne-ar construi genuni.
E ceva divin în noi, o esență inalterabilă pe care o purtăm în noi în viețile ulterioare, altfel suferința ne-ar construi genuni.
0
Bogdan, te rog sa ma scuzi ca te-am botezat :)) ai o pisica de la mine de Paste :)
0
Îți dai seama că nu e nicio pisică... Adică problemă, scuze. Am deja o pisică, cotoi persan castrat și niște husky, deci, fără animale adiționale. Poate îți ofer eu un pui de husky, mai la iarnă :)
0
