"Țărâna cerului sub tălpile reci (poeme ale absurdului)" – 8371 rezultate
0.03 secundeMeilisearchAfrodita Popescu
„Esența și viata nu pot fi văzute. Ele sunt cuprinse în lumina cerului. Lumina cerului nu poate fi văzută. Este cuprinsa în cei doi ochi” - Secretul florii de aur Amintiri, vise, reflecții - Carl Gustav Jung “Pe o stradă îngustă roțile căruțelor a doi țărani se încurcară între ele. În loc să urmeze cearta la care te-ai fi putut aștepta, fiecare murmură cu politețe reținută niște cuvinte care sunară în genul adukan atman și însemnau: “’deranj trecător, nici un suflet (individual)”. „Căci misiunea omului ar fi, din contră, să conștientizeze ceea ce provine și i se impune din inconștient, în loc să rămână neconștient de acest conținut sau identic cu el. În ambele cazuri, ar deveni infidel menirii sale de a crea conștiință. Pe cât putem discerne, unicul sens al existenței umane este să aprindă o lumină în tenebrele ființei ca atare. Este chiar de presupus că, după cum inconștientul acționează asupra noastră tot așa e și el influențat, la rândul lui de sporirea conștiinței noastre” Petre...
58 poezii, 0 proze
Tatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
diana sabat
Doua suflete se zbat in pieptul meu, nazuind sa se desparta unul de altul: primul ma tintuieste cu brutala dorinta pe lumea din preajma; celalat ma smulge cu violenta din tarana si ma indreapta catre campiile elyseene!
10 poezii, 0 proze
Popa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
Dragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
Taranu Anca Lavinia
Am 28 de ani,sunt din Botosani si studiez Romana si Franceza la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.Imi place sa scriu poezie,sa cant,sa desenez,iubesc literatura,filosofia,muzica buna,intr-un cuvant,sunt atrasa de tot ce inseamna arta si cultura. Sper ca aceste poezii sa va fie pe plac si sa va regasiti dincolo de cuvinte.
14 poezii, 0 proze
Victor Țarină
Născut la 9 mai 1960 în Cluj-Napoca Studii: Elementare și liceale: 1967-1979 Cluj Napoca; Universitare: Fac. de Geologie, Univ. Babeș- Bolyai Cluj-Napoca; Debut literar: revista Tribuna, 1986; Volume publicate: * Nisipuri cu pelerini, poezie, Ed. Litera, București, 1991 (cu o postfață de Victor Felea); * El și Cel, scenariu, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1994 (în colaborare cu Nicolae Dudaș) cu o postfață de Nicolae Mocanu; * Plouă aseară, poezie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996 (în volum cu Nicolae Dudaș, proză scurtă); * Aureole, poezie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1997 (cu o postfață de Adrian Popescu); * Statuile disperării, poezie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1998; * Ultimul cuvânt, poezie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1999; * Veghe și somn, poezie, Ed.Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999; * Dialog cu hârtia, poezie, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; * Sfârșit de coridă, poezie, Ed.Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001; * Încercare de bust, poezie (antologie), Ed. Napoca Star, Cluj Napoca, 2002 *...
213 poezii, 0 proze
Daniela Tarala
1 poezii, 0 proze
Traian Droian Piso
Tzarana si suflet... si nici una nici alta nu sunt ale mele.. ci apartin lui Dumnezeu Gandul...ideile... versurile.... sunt ale mele:)
1 poezii, 0 proze
Ion Țugui
Familie de tarani. Gimnaziul in comuna natala; o scoala tehnica de cooperatie la Radauti (1949-1951);liceul de muzica (1951-1954). Absolvent al Conservatorului Ciprian Porumbescu sectia de interpretare (1954-1959) si teoretica(1959-1964), membru al orchestrei Operei Romane (1957-1967); redactor la Radiodifuziune -emisiuni radiofonice pentru copii si tineret; profesor la Liceul George Enescu; din 1971 comentator publicist la ziarul Romania Libera, colaborator la Romania literara, Luceafarul, Viata Romaneasca s.a. Ion Tugui isi face debutul literar in Luceafarul in 1958 cu recomandarea lui Mihu Dragomir. Apare primul volum intitulat Versuri, in 1967, urmat de Lava intermediara in 1970, Canturile marelui pod (1972) si Ochii fastului(1973). In 1976, apare Voievodeasa, un roman liric despre primii ani dramatici postbelici in Bucovina. Dupa 1989 Ion Tugui a sustinut numeroase prelegeri, a avut importante colaborari cu reviste, ziare si posturi de televiziune; a ocupat functia de Director si...
7 poezii, 0 proze
Țărâna cerului sub tălpile reci (poeme ale absurdului)
de Sergiu Burlescu
I. Am desenat cu creta o groapă în noapte, m-am așezat în ea ca într-un scaun rupt de pe peronul părăsit al libertății și mi-am înfundat picioarele în țărâna cerului. Era rece, cumva prea rece pentru...
Cântec
de Vasile Dumitru
Căldura stătea între garduri ca o pastă groasă. A venit dinspre Caramanu, tocmai din zarea vineție și tremurătoare, cursă dintr-un soare care ardea încă din zori. A trecut de movila de nisip,...
Faconda
de Pestrea Ion-Daniel
Welcome to Faconda! e ferma, Cât se poate de fermă, sol pentru Sol-itudine, pompă și tuburi cu lichide, Care irigă, plus un ajutor grăsuț pe nume Brian- e curier, Mă ajută la corespondențe, există o...
pași prin martie
de Murza Narcis Ioel
din trunchiul primăverii au crescut păsări și pletele ei de Absalom s-au agățat de albastrul cerului dezrobit pârâul îngân-același urlet de prizonier evadat cu aripi de borangic ploaia zburătăcește...
Privește
de Mihaela Postolache (Gorban)
priveam cum degetele tale lăsau urme de sânge în părul meu bolnav ascultam clopotul din turlă ce striga în urmă să-i înapoiezi glasul îngropat în țărână ca și cum tu ai fi fost ultimul înger de pază...
Mai multe poezii
de Ureche Dinu
Cântecul cerului Alb A mai nins și iar a nins Alba sufletului fire Peste toate s-a întins O lumină de iubire Se făcea ca din poveste S-a tot dus și n-a rămas Înainte mult mai este Vreme albă de popas...
Câmpia beată de maci
de petre ioan cretu
cum ne ținem de mână și cum trece viața până îmi e moarte pe sub mine îmi curge miriștea și mă doare până la os bobul de grâu de la subsuoară din glas din copilăria toată calc pe macii uciși încă din...
E ziua ta maicuta!
de Maria Prochipiuc
Cat de mult te iubesc , nu pot sa spun! Dar, cat de mult te-am iubit imi este cu neputinta. Tu esti olarul , ce mi-ai dat forma, Ai plamadit in lutul galben dorinta Cu lacrimi in nopti de nelinisti....
Dans pe legătura dintre pământ și cer
de Doru Alexandru
Ferestrele către noi sunt întotdeauna despărțite prin note; zgomote infernale ale țipetelor păsărilor cerlui cu aripi albe - paznicii lumii în care noi ar trebui să ne unim eternitățile Mă cheamă...
Epifania
de Emil Iliescu
Curmătura era un sat îndesat între două culmi de munte, ca o prăpastie nevăzută, întinzându-se la picioarele lor împădurite, ce străjuiau timpul peste destinele oamenilor, care se născuseră și...
