"știi îmi plac cuvintele care încep cu litere pare și se pronunță în mai puțin de o secundă" – 20454 rezultate
0.14 secundeMeilisearch
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
SGSandu Gabriela
~Studii *1999-2004- GRUPUL SCOLAR ,,SFANTA MARIA’’, Galați; *15-21 mai 2002-premiul I la sesiunea de comunicări științifice, FILOZOFIE, din cadrul săptămânii liceului ,,Sfânta Maria’’; *2004- Universitatea ,,Dunărea de Jos’’, Galați, Facultatea de LITERE SI TEOLOGIE, secția Stiințele Comunicării, JURNALISM-ENGLEZA; *2007- Bursa de studiu la Università degli Studi di Trieste- Italia. !Imi place sa calatoresc... Ma fascineaza puterea cuvantului, iar daca ar fi sa va spun ce as vrea sa devin "cand voi fi mare", as spune..."dresor" de cuvinte- e tare greu sa le stapanesti, iar cand ajungi sa o faci, esti deja dependent de ele. Cat de frumos suna...dependent de cuvinte... Cuvintele sunt parte din noi, sunt parte din fiinta noastra; e minunat sa stii sa le stapanesti, dar ce faci atunci cand te stapanesc ele pe tine? Tocmai asa stau lucrurile si cand vorbim de poezie- nu tu stapanesti cuvintele, ci ele ,prin incredibila lor forta, te stapanesc pe tine. Poetul nu face altceva decat sa...
15 poezii, 0 proze
Veronica-Maria Moroaca
Despre mine aș putea scrie multe sau nimic...Aleg să scriu că îmi place foarte mult să scriu, atât de mult că uneori, când nu am la îndemâna o foaie și un creion, scriu cu gândul. Averea mea îmi sunt cuvintele așternute și născute din gândurile mele. Încerc să fiu astfel cel mai bogat om...Și poate aș fi, de-aș ști să inving și să câștig timpul...
5 poezii, 0 proze
CAcorina addreea
ai cuvinte dulci...ma seduci...crezi ca merge asa..nu conteaza vb ......zimi orike beby...te inping usor in dormitor...stiu ca iti place asa...pas cu pas..eu ma las prinsa in vraja ta...mai putina lumina as vrea..lumanari...duar atingerea ta...toata noaptea voi fi duar a ta...stiu ca asta ai vrea...asta imi place tot ce faci...cu trupul tau ma acoperii.....ai vrea sa ma dezbraci..eu te las sa ma descoperi...te seduc..te alung...stiu ca iti place asa........toata noaptea eu sunt FANTEZIA TA...
2 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
AIAlexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
SSim
M-am născut într-o zi frumoasă de duminică în Vatra Dornei. Poate acesta este adevăratul motiv pentru care iubesc albul și iarna... Nu-mi știu calea și nu-mi cunosc destinul, dar îmi plac culorile vieții, cred în bunătatea semenilor și în iubire.
32 poezii, 0 proze
GPgiovanna paraschiv
m-am nascut in Romania,in Bacau..la varsta de 17 ani m-am mutat cu parintii mei in Israel..intotdeauna am avut o pasiune pentru arta..sa desenez..sa pictez ..sa compun... imi plac limbile straine,deocamdata stiu engleza,ebraica si italiana.. imi place sa invat..sa cunosc..sa stiu idolul meu este Michelangelo...el si-a trait viata si si-a dedicat-o artei.. vreau ca in urma mea cand nu am sa mai fiu sa ramana ceva...ceva care sa dovedeasca existenta mea pe pamant..
2 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
AGAndrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
știi îmi plac cuvintele care încep cu litere pare și se pronunță în mai puțin de o secundă
de ștefan ciobanu
unii oameni cred că lumina din becuri este pusă prin seringi mari aproape imposibile alții își văd viața ca pe o moarte pitulată treaba lor de liliputani dar tu îhm! tu câți pinteni gleznoși crezi că...
Ștefan Ciobanu. Călătorie în jurul propriului trup
de florin caragiu
În volumul „Convoi de tăcere” (ed. Princeps, 2009), Ștefan Ciobanu cuplează tema iubirii cu cea a inadecvării, prin calitățile catalizatoare ale ludicului, totul căzând sub un fascicul imagistic...
Septembrie Fierbinte
de Mihai Diacencu
Am fost placut surprins de raspuns !sti ai dreptate ca sa ceri trebuie sa si oferi,asa ar fi corect. eu am fost pe aman2 mai mult ca sa te vad din nou!nu mi-ai trimis nici o poza !si ajuns acolo am...
jurnal pe 22 februarie, cu infime bizarerii, excesiv-obsesiva fobie de ridicol și mircea cărtărescu. anul era 2006, de-mi trecea prin cluj-napoca
de Adina Ungur
așadar, diminețile noastre ar trebui să fie de un comun aproape jenant cel putin eu, înaintea amiezei știu că nu funcționez la cote maxime să trecem peste asta, despre dimineață voiam să-ți spun doar...
Codița de sub literă
de Sorin Teodoriu
- Bună ziua, domnule administrator de scară. - Bună ziua, domnișoară... numele, vă rog? - Începe cu Arabela. - Și se termină cu...? - Nu spun! - Ah, vă plac șaradele? - Din principiu, sarmale de...
Ce bine ar fi
de Elia David
Mamaie, mie mi-e dor de un prieten pe care nu-l am, începu Mic, în gând, o scrisoare . Mamaia plecase la Dumnezeu și pe el îl lăsase acasă, ca să se facă mai întâi mare. - Știi cum aș vrea să fie...
Etajul 10
de Mihaela Plesa
Lucram la etajul 10 al cladirii. Birouri mici, ingramadite, un labirint hidos. Imi doream sa il pot survola intr-o zi, probabil ca as fi dezgustata de sobolanii care plimba niste dosare in mana, opt...
Șah la regină - Capitolul V
de Helia Rimoga
V Fulguiala stătuse. Soarele le zâmbea bugetarilor ieșiți la aer, în parc, cu ocazia zilelor libere oferite de stat în preajma sărbătorilor. Le zâmbea la fel și VIP-urilor, ce se închipuiau incognito...
Cutiuța cu amintiri
de Denisa Ispas
Am în față albumul cu poze de când eram mică. În prima poză - pe când aveam 6 luni și ai mei locuiau în Timișoara. Pătuțul meu se afla lângă patul transformat pentru poză în canapea și acoperit de...
Nonsens cu pasari
de Nicodim BALOSIN
Nonsens cu pasari niciodata nu am inteles pasarile ele merg prin aer de frica zborului, si zboara de teama mersului... vorbesc fara litere auzite. timpul pierdut iubirea, trec prin spatii numarate in...