"Știu lumea-i roasă de nemulțumiri" – 20478 rezultate
0.06 secundeMeilisearchBivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
RGRoxana G
Sunt nascuta pe 30 decembrie 1990(motiv pentru care iubesc extrem de tare ,,luna cadourilor"),la Timisoara. In prezent sunt eleva la C.N.I.C.Bratianu din Pitesti,la Filologie,pentru ca iubesc extrem de tare tot ceea ce ține de literatura,istorie,limbi straine,adica materiile mai ,,visatoare"(la fel cum sunt si eu). Nu prea am ce sa zic despre mine pentru ca nu prea am realizat nimic important pana acum(in afara de ceva olimpiade și cateva scrieri).Unul dintre visurile mele este sa ajung scriitoare,dar pentru asta trebuie sa ma descopar mai bine,sa ma desavarșesc si stiu ca mai este foarte mult de munca pana atunci...Inca de mica m-a fascinat lumea magica a carților,iar ceea ce m-a indrumat inspre scris a fost o vorba inteleapta de a lui Nicolae Iorga :,,Scrie,ca sa nu pierzi florile gandului tau,pe care altfel le ia vantul." Iubind foarte mult florile,nu mi-am dorit ca acestea sa fie risipite de vant si astfel am inceput sa le adun,una cate una,si sa le asez frumos pe o foaie de...
1 poezii, 0 proze
VMVIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
Silviana
Vreau ceva consistent! Palpabil! Adevărat! În afară de cuvinte, n-am nimic! Cuvintele sunt cea mai mare bogăție a mea…restul e tăcere…vid…întuneric și nimic . Nu mă încarc cu regrete. Știu cine sunt. Dar toată lumea spune ca sunt nebună. Irațională și haotică. So what if I’m so…? It’s funnier ! Not to care and struggle…not to worry and have doubts….It’s heaven here! E much much better! Pentru că nu-mi pasă decât de tot ce e frumos și bun. Dau toxicul la schimb pentru zen. Și zen-ul ăsta e bun. E zen-ul meu, în care pot fii așa cum vreau, fără să-mi pese. Și nu-mi pasă…drept pentru care continui să fiu așa. Nimic interzis, nimic dubios…nimic nu e imposibil la mine pentru mine. Sunt cine vreau să fiu, și mă simt extraordinar de bine în compania mea . Ce praf sunt, am uitat să mă prezint…
3 poezii, 0 proze
DBDobrescu Bianca
„Ne face plăcere să reluăm o rubrică mai veche a revistei noastre - DEBUT. Cine are talent, are șansa ca într-o singură zi să iasă din anonimat... Azi, Bianca Dobrescu. Mioveni, o localitate așezată undeva pe Paralela 45 din emisfera nordică. Nu știu dacă fata a venit pe lume pe partea dreaptă sau pe partea stângă a liniei imaginare, dar s-a născut cu mult noroc. Și norocul ei stă în puterea de imaginație pe care se altoiește misterul creației. (..) Și scrie, lumea zice „în prostie”, pentru că nu știe să se mai oprească. Și poezie, și dramaturgie, dar mai ales narațiuni. De curând a trecut la roman. Timpul va dovedi dacă e vorba de ceva temeinic sau numai de o pâlpâire de flacără de paie. Noi ne facem datoria să-i deschidem poarta spre celebritate.” Marin Ioniță ( Revista Argeșul) id: icanplaywithmadness
4 poezii, 0 proze
MCMateiu I. Caragiale
25 martie (12 stil vechi) 1885 Se naște la București Mateiu I. Caragiale, primul fiu, nelegitim, al lui I.L. Caragiale și al Mariei Constantinescu. 7 ianuarie 1889 I.L. Caragiale se căsătorește cu Alexandrina Burelly, aducându-l în noua sa familie și pe Mateiu. 1892 Mateiu devine elev bursier al Colegiului Sf. Gheorghe. 1892-1902 În timpul studiilor la Colegiul Sf. Gheorghe, Mateiu este pasionat de studiul istoriei și al heraldicii. 1901 Trimite de la Sinaia prietenului și colegului său de bancă Nicolae A. Boicescu, viitor genealogist, o scrisoare edificatoare pentru seducția pe care o exercita asupra sa lumea aristocrată. 1904 Când I.L. Caragiale se autoexilează la Berlin, îl aduce și pe Mateiu, pentru a-l determina să studieze dreptul. Viitorul scriitor își petrece însă timpul citind și vizitând locurile pitorești din capitala Germaniei. 1905 La începutul anului, nemulțumit de comportarea lui Mateiu, I.L. Caragiale îl trimite în țară. Mateiu Caragiale intenționa să se înscrie la...
26 poezii, 0 proze
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
Luca Ionela
M-AM NASCUT TARZIU...DESI NIMENI NU M-A INTREBAT DACA VREAU SA VAD O LUME FARA LIBERTATE...TARZIU PENTRU CA LOCUL MEU...NU-I AICI..L-AM PIERDUT... ...AM PIERDUT...SI GANDURILE BUNE..IN DRUMUL SPRE O LUME CARE MA LOVESTE...SI-MI DA APA SI OTET SA BEAU. ..SI STIU CA NU-I INCA VREMEA SA-MI DUC LA BUN SFARSIT LEGENDA PERSONALA...
6 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
Știu lumea-i roasă de nemulțumiri
de Silviu Somesanu
Oasele mele au devenit goale, fragile fără măduvă cu dureri la încheieturi. Trupul meu este atât de rigid, un copac uscat care stă-n furtună și rabdă ca un rănit însingurat, soarbe ploaia și vântul...
Hoții
de Nicolae Diaconescu
Hoții Urcam coasta numai grohotiș din capul satului, când am ajuns-o din urmă pe țața Lenuța Șchioapa. Abia își târșea piciorul de ostenită. - Bună ziua, cum o mai duci cu sănătatea ? - Nu mă plâng !...
Drumuri rătăcite
de Anatolie Melnicov
“cândva vedeam și noi lumea altfel, cu ochi de copil” Era 23 mai, ziua ei de naștere. Toată ziua a stat cu telefonul în mână. - Alo, la mulți ani draga mea… - Alo, unde ești? Scumpa mea, la mulți...
Clișeu55: Azi sunt negativistă
de Ottilia Ardeleanu
Nu vreau să moară mama. Nu sunt deloc pregătită. La invazii. Brusc, neamurile au început să mă cunoască. Oameni pe care i-am văzut arareori sau niciodată. Nu știu nici măcar cum îi cheamă. Ba da, se...
Și vasele de croazieră se pot scufunda
de Ottilia Ardeleanu
Înoată. Înoată și se gândește. Se gândește și dă apele la o parte, ca pe niște opreliști. Ar fi vrut să se jupoaie de gânduri, ca de niște părți cornoase ieșite prin piele. Numai că apa este așa de...
Poarta
de Iris Barbulescu
\"Oh, I shall be there, for you, always, even when I am no more\" \"Vroiam sa iti spun o poveste, de fapt, de mult doresc sa te adorm noapte de noapte cu cate o poveste. Sa crezi in ele, sunt unica...
Stăpânul și Mârțoaga
de Livia Georgescu
A fost odată un Stăpân, cu o anumită experiență a înțelegerii vieții, în complexitatea ei. Cu gusturi rafinate, disponibil afectiv, jovialitatea sa reprezenta un punct de atracție pentru orice...
Cum am vrut sa nu mai visez
de Popescu Roxana Andreea
Despre frumusețea timpului care trece. Sau despre monotonia lui. Stau pe bancă și nu știu cine sunt sau ce-am făcut în ultimul timp. Nici nu-mi dau seama cât a trecut de când îmi mai amintesc ceva....
Un nou roman Leonard Ancuța
de Leonard Ancuta
Saty este un rebel romantic și un filosof ahtiat după exces. Obsedat să meargă până la capătul oricărei experiențe, acolo unde nu îndrăznește nimeni să ajungă, el caută acea iubire totală (“cea...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 11
de marin badea
Mama trăiește în păcat. Așa spune și pastorul, așa spun și vecinii, dar și tușa Vetuța. Nu știu de când trăiește mama în păcat, dar asta n-o s-o ajute prea mult pe lumea cealaltă. O să ardă în...