"în infinitul infinitului cu umbre, doar eu" – 25007 rezultate
0.04 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
cortina
În spatele cortinei
portret
Portret în ulei de măsline
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
lumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
grecu ioan
Venim singuri pe aceata barca ancorata in marea vietii pe care unii o numesc traiectorie personala sau destin;dar eu ii spun simplu:sansa.Viata mea este o continua cursa spre infinitul posibilitatilor si a ocaziilor.Viata este o loterie a sanselor! M-am nascut nu demult,cu ganduri tinere,dar cu aspiratii mult mai batrane,eruptii vechii isi au inca ecoul in mine,cel caruia ii place filozofia,poate ma intelege.E foarte greu sa faci un rezumat al propiei vietii,cand aceasta e de doar 16 ani,fara sa ai sentimentul ca omiti ceea ce e important,chiar daca spui doar banalitati! Poate ca sunt un introvertit,dar atata timp cat sunt eu pot face orice,chiar imposibilul!!!!!
3 poezii, 0 proze
Schiopu Lucica
Suferinta Amor si suferinta, Pasiune si dispret, Iubire desarta In asta poti sa crezi? In lumea asta mare, De dor m-am ratacit. Si seara, zi si noapte, Imi par un infinit. A ta faptura draga As vrea s-o intalnesc, Sa mangai a ta tampla Si-apoi tu poti sa pleci. Sa pleci spre infinituri Unde sa intalnesti, A mea iubire sincera Si sa n-o parasesti. S-o iei de mana-n graba Si sa te joci cu ea, Sa-i spui ca e frumoasa Ca un rasarit de stea.
5 poezii, 0 proze
NANegre Alin
Nascut in Oradea, 8 Februarie 1984. Am absolvit Liceul Teoretic Onisifor Ghibu - Oradea, profilul Engleza - Franceza. In 2007 am absolvit cursrile la zi ale Colegiului Biblic Est European - Oradea, specializarea Teologie - Educatie Crestina. In prezent sunt cursant al Scolii Sanitare Carol Davila, specializarea Asistent Farmaceutic. Metaforic vorbind, imi place sa ma descriu ca fiind un inger inchis intr-o forma de lut.... un inger care este in cautarea identitatii perfecte, pierduta in infinitul metafizic, si care intr-o zi o va regasi, aceasta fiind glorioasa devenire predestinata fiecarei fiinte umane!
1 poezii, 0 proze
vilciuc iancu
oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.
1 poezii, 0 proze
MMarian
Suflet liber si necomplexat, traind in afara timpului si spatiului, s-a hotarit intr-un moment de nebuie sa traiasca insemnatatea binelui si raului, supunindu-se gravitatiei si legilor timpului, descoperind infinitul din nou prin dragoste.
3 poezii, 0 proze
VSViorel Surdoiu
un pelerin, un simplu pelerin Nascut si traitor in orasul Tacerii, Sarutului si Infinitului
52 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Gabriel Netejoru
În mintea mea acum răsar imaginile toate. Știu cum eram când om eram, cum arătam la anul șapte. Acum, după un milion de ere pământene, nu am uitat c-am fost, că sunt stăpân al vieții mele. Dar viața mea nu e nimic. Nimicu-mi este viața. Sunt doar un roi de galaxii pulsând în infinit.
1 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
în infinitul infinitului cu umbre, doar eu
de Teodor Dume
norii apasă verdele din iarbă cum rotunjimea copacilor umbra nu știu câtă tristețe poate fi în firea lucrurilor însă știu că am nevoie de liniște puțină durere maturitate și crez ce simplă pare...
în infinitul infinitului cu umbre, doar eu
de Teodor Dume
norii apasă verdele din iarbă cum rotunjimea copacilor umbra nu știu câtă tristețe poate fi în firea lucrurilor însă știu că am nevoie de liniște puțină durere maturitate și crez ce simplă pare...
În infinitul infinitului cu umbre, doar eu
de Teodor Dume
norii apasă verdele din iarbă cum rotunjimea copacilor umbra nu ştiu câtă tristeţe poate fi în firea lucrurilor însă ştiu că am nevoie de linişte puţină durere maturitate şi crez ce simplă pare...
Doamna aceea I: Domestica apariție
de Sergiu Burlescu
Să-i zicem, doamna aceea sătui de oficialități, cu tot disprețul și cu sentimentul acela de a sfida cu o curiozitate incipientă direcționalul ei instinct de coordonare. Ea este geometria...
Cuibul din Sambala
de Remus Cretan
Cusaturile albastre crapa de fiecare data cand timpul varsa din cer pasari direct pe vitraliile catedralei. Nu suntem decat strigate rupte dintr-o gura situata-n alt mileniu, pentru ca tot ce este...