"în cătun" – 25008 rezultate
0.02 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
cortina
În spatele cortinei

portret
Portret în ulei de măsline
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
lumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
Traian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
George Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
Alina Tacu
Alina Tacu, sora lui Mălin Tacu, fiica lui Alexandru Tacu, cel mai mare OM în viață, cea mai tînără disidentă a României, care a văzut cu ochii sufletului ce înseamnă suferința, neputința în fața prostiei și umilința pshică în fața brutei. Debut în poezie la vîrsta de 9 ani. Premiul național de poezie "Nicolae Labiș", la vîrsta de 10 ani. Debut în volum în anul 1996, cu "Corabia portugheza", al doilea volum publicat în 2000: "Ironiile plecării", "Desfrîul sacru", 2006. Ref. "Scriitori ieșeni contemporani", Nicolae Busuioc, "Bacăul literar", Eugen Budău. Numeroase traduceri publicate. Actualmente redactor șef cotidianul "Monitorul de Iași", Asistent asociat la Catedra de engleză a Universității "Al. I. Cuza", Iași (pentru mai multe detalii, pagina personală web: www.mdsdesign.ro/alina_tacu)
72 poezii, 0 proze
Lidia Dondesi
Născută în Drobeta Turnu Severin, 24.09.1956, din familie de funcționari, mama având aplicare spre litere fiind provenită din familie de învățători. Copilăria mi-a fost însuflețită de zilele petrecute la bunici, multe drumuri am străbătut cu bunica la școala din satul Cătune, localitate așezată pe malul Motrului de unde am învățat primii pași spre frumosul vieții. Dar dragostea pentru frumos a venit și din partea bunicilor paterni, locuitori ai satului Bala de Sus (Mehedinți). Bunica avea un deosebit simț al culorii ce-l transpunea în scoarțele țesute în zilele lungi de iarnă, constatare făcută și de pictorul Dumitru Gheață Colibași, care nu de puține ori a colindat zona imortalizând-o în tablourile sale. Iată, că și pentru „Jocul de cuvinte”, ceea ce m-a înconjurat a fost o sursă de inspirație. Școala primară am absolvit-o la Liceul Decebal, apoi gimnaziul și Liceul de arte plastice Șt. Paulian din localitate. De-a lungul anilor am lucrat ca profesor, decorator, în prezent desenator...
15 poezii, 0 proze
Mihail Șolohov
ȘOLOHOV, Mihail Alexandrovici (24.V.1905, cătunul Crujilin, azi în r-nul Vioșenscaia, reg. Rostov - 1984) - scriitor rus, activist pe tărâm obștesc. Membru al AȘ a URSS (1939). Erou al Muncii Socialiste (1967). Doctor de onoare al universităților din Rostov-pe-Don, Leipzig, Saint-Andrus. Este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Debutează în 1923 cu povestirea "Încercarea". Culegerea "Povestiri de pe Don" (1926), inspirată de evenimentele războiului civil, la care Ș. a participat ca voluntar, are ca temă destinele omului în epoca marilor transformări sociale ce aveau loc în lumea satului. Din 1924 Ș. se stabilește în stanița Vioșenscaia. Aici realizează principalele sale opere: "Donul liniștit" (cărțile 1-4, 1928-40, ultima trad. rom. 1971), "Pământ desțelenit" (cărțile 1-2. 1932-60, ultima trad. rom. 1975), "Ei au luptat pentru Patrie" (1942-44; ed. revăzută 1969) și "Soarta unui om" (1956-57; trad. Rom. 1958), care prezintă într-o formă artistică inegalabilă...
0 poezii, 0 proze
Albert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
A. Pop Marțian
N. 8 iun. 1897, Șerbănești, Nenciulești, Vâlcea – 14 ian. 1969, București. Numele de stare civilă: Atanasie V. Popescu. Clasele primare le urmează în satul natal, Bălcești și în Drăgășani (1904-1908), cursul inferior la Liceul Carol I din Craiova (1908-1912), continuând la Școala Superioră de Comerț (1912-1916). În timpul satisfacerii serviciului militar urmează Școala de Ofițeri de Rezervă din Dorohoi. Din 1918, când este avansat sublocotenent, se angajează în armată, la Școala de Ofițeri din Craiova. În paralel, urmeazã Conservatorul Cornetti din Craiova, clasa lui Al. Dem-Dan. Demisionează din armată (1922) și este angajat actor la Teatrul Național din Craiova. A fost secretar literar la Teatrul Național din Craiova, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (a fost și decan, o perioadă). A fost membru al Societății Scriitorilor Români. Debutează în revista Flamura din Craiova, iar primul său volum de versuri Serile cătunului, îi apare în 1929. A...
1 poezii, 0 proze
Dumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
Roberto Sanesi
Roberto Sanesi născut 18 ianuarie 1930, Milano - decedat 2 ianuarie 2001, Milano "S-a născut la Milano în 1930. A studiat literatura engleză, fiind unul din angliștii cunoscuți în Italia. S-a ocupat de teatru și de poezia vizuală participând la numeroase expoziții atât în Italia cât și înafară. Este profesor la Accademia di Brera din Milano și la Universitatea din Verona. Volume de poezie: Il feroce equilibrio (Guanda, Parma 1957); Oberon in catene (Scwarz, Milano, 1962); Rapporto informativo (Feltrinelli, 1966); L'improvviso di Milano (Guanda, Parma, 1969); Alterego & altre ipotesi (Munt Press, Samedan, 1974); La cosa scritta (Guanda, Milano, 1977); Recitazione obbligata (Guanda, Milano, 1981); Téchne (Scheiwiller, 1984). A publicat proză (La polvere e il giaguaro, 1972; Malbianco, 1980) și eseistică (Dylan Thomas, 1960; Byron, 1966; Sul linguaggio organicio di Henry Moore, 1977 etc.). A îngrijit diverse antologii ale poeziei engleze și americane, traducând volume întregi din D....
1 poezii, 0 proze
Iulian Dămăcuș
Iulian DÃMÃCUȘ - născut în 27 iulie 1949, comuna Cătina, jud. Cluj; Părinții Dămăcuș Grigore și Anisia (n. Popean) au fost țărani. Studii - Școala generală –Cătina, Liceul - Sărmașu, promoția 1966-67, Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1974; Profesor de limba franceză la Școala generală, Cătina până în 1993, apoi la liceele Ana Ipătescu și Petru Maior(unde sunt titular), Gherla. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Debut în presă : Epigrame - 1987 în revista Urzica, București; Haiku,1992 în revista Haiku, nr. 5 -6, București, Poezie modernă - 2oo2 ,în revista francofonă La lettre de Jean –Hautepierre, Paris, 2oo2;Colaborări la reviste: La lettre de Jean Hautepierre și L’Ouvre boîte-Montmorency, Franța, Azami și Mainichi Daily News, Japonia, Haiku Novine, Jugoslavia, Poesis, Steaua, Tribuna, Haiku, Tomis,Orion , Orfeu , Sinteze literare, Poezia, Mișcarea literară, Vatra veche. Debut editorial :Antologii de epigramă : Eterna epigramă (Cenaclul...
2 poezii, 0 proze
în cătun
de Miclăuș Silvestru
în toiul iernii lemnele terminate pâine cu slană - cu spatele-încovoiat puțini bătrâni în cătun
Întoarcere în cătun
de Emil Vora
Trecătorule, rămâi unde ești; Niciodată mai mult ca acum, Nu vei putea muri mai liniștit. Veniți cu mine Poeți al lumii de orice vârstă, Să mergem fiecare către cătunul copilăriei, Unde vom plânge...
Elegie cu Tess plecată în cătunul vecin
de Aurel Dumitrașcu
-Nici acum și nici mîine la micul dejun calendarul de la măr pînă la voce nu se repetă. Tu vei trece ușor prin noroiul lagunei- eclipsă pe chipul unui bărbat Dar fără împăcare macul roșu va adormi...
Angela Furtuna in dialog cu Adrian Alui Gheorghe
de angela furtuna
\"Îngerul a căzut pentru că a devenit lucid…\" Angela Furtună în dialog cu poetul Adrian Alui Gheorghe, laureatul premiului Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul \"Îngerul căzut\" \"Mergem...
Angrenaj diabolic
de elena gheorghiu
În cătunul Fundul Ialomiței trăiau 50 de suflete cu frica lui Dumnezeu la sân și cu multe griji cotidiene. Din cei 50 de locuitori, 10 erau surzi, 10 erau orbi, 10 erau nebuni, 1O erau proști și doar...
