"își cântă dorul, azi, ghitara" – 20286 rezultate
0.02 secundeMeilisearchJimi Hendrix
La 27 noiembrie 1942 se naste la Seattle James Marshall Hendrix dintr-o familie in care s-a amestecat sange de alb, negru si rosu. La unsprezece ani, putin dupa moartea mamei sale, incepe sa cante la chitara. La 16 ani abandoneaza scoala si devine un muzician ratacitor. Ei, nu trubadur, nu, ci rythm&blues si rock’n’roll. Dupa ce face armata la parasutisti, la 21 de ani devine session man, adicatalea canta si el cu cine avea nevoie de un chitarist de acompaniament. In ‚65 isi face primul grup, dar nu are prea mare succes in America, asa ca un baiat dragut, Chas Chandler de la Animals il duce la Londinium, unde Jimi devine star. Dupa ce da niste albume tari gen „Are you experienced?”(‚67) sau „Electric Ladyland”(‚68) si dupa ce face istorie la Woodstock(‚69) si in insula Wight(‚70), Jimi moare din cauza unei supradoze in anul de gratie 1970. Daca va fascineaza chitara lui ca si pe mine, va invit sa-i cititi si versurile. Merita.
28 poezii, 0 proze
Boris Druță
Nascut la 5 februarie 1955, in satul Inesti, sectorul Telenesti, judetul Orhei (zona de Centru, codreana a R.Moldova). Locuieste la Chisinau. A publicat 9 (noua) carti de literatura: 1. \"La Ineasca\", 1989 ( povestiri, nuvele, schite); 2. \"O femeie isi cauta...pantalonii\", 1997 ( schite, nevele, povestiri umoristice, in maniera lui Yaroslav Hasek); 3. \"Catacomba\",1998 ( Povestiri, nuvele,cu tematica sociala, serioasa); 4. \" Un jazz pentru mileniul trei\", 1999 ( Abodreaza probleme interetnice: problema evreiasca, romilor istoria neamului etc.Cartea include un ciclu versuri, proza, o piesa de teatru); 5. \"Copiii serenadelor\", 2000 ( include doua romane de proportii, care oglindesc evenimentele istorice ale Basarabiei de la sfirsitul anilor 20 ale secolului trecut pina la evenimentele legate de conflictul Transnistrean etc.Al doilea roman \"Acoperis de-asupra ploii\", oglindeste viata societatii moldave din anii 1970-1980 al secolului XX; 6. \"Sarcofagul\", 2000 ( include...
0 poezii, 0 proze
Dimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
George Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
Lelia Mossora
Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...
16 poezii, 0 proze
SEMENESCU MARIA_ELENA
M-am nascut intr-un inceput de primavara ... Cand natura cauta nuantele de verde pe care sa le puna in frunze si in iarba si in ochii fetelor indragostite ; Cand gazele invatau dansuri noi in ritmuri free style; Cand pe ramurile ciresilor din gradina mea bulgari mari de flori albe isi lasau greutatea pentru a aseza pe fruntea mamei diademe... M-am nascut frematand de dorinta de a reaprinde in oameni focul lui Prometeu, de a sublima esente de suflet lasandu-le pe interfata dintre lumi . Am primit de la ursitoare in dar iubirea si incerc s-o las mostenire...
21 poezii, 0 proze
Apostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
Victor Jara
Victor Jara s-a nascut pe data de Septembrie 23, 1932 in Lonquen, un mic orasel din Chile. Parintii sai erau tarani. Tatal lui, Manuel, era un muncitor pe cand mama sa, Amada, facea tot felul de treburi marunte pentru bani. Tatal lui Victor avea probleme cu bautura si avea obisnuita sa o bata pe Amanda. Dupa cativa ani, Manuel se muta in alta parte sa lucreze ca fermier iar Amanda a ramane singura sa-si creasca copii. Mama lui Victor muncea din greu, avea o viziune foarte optimista in viata si credea in puterea educatiei. Ei ii placea sa cante la chitara ceea ce il invata si pe Victor. Amanda moare cand Victor avea varsta de 15 ani. Victor isi paraseste casa, abandoneaza studiile pentru a devenit preot, abandoneaza si preotia si intra in armata pentru putin timp. Se intoarce in Lonquen fara bani si proiecte de viitor. Incepe sa studieze muzica folclorica Chileana impreuna cu niste prieteni. Devine interesat de teatru si urmeaza Universitatea de Teatru din Chile. Devine din ce in ce...
0 poezii, 0 proze
Victor Kernbach
Victor Kernbach (n. 14 octombrie 1923, Chișinău; d. 16 februarie 1995, București) a fost un scriitor român de science fiction și specialist în mitologie, autor al unor lucrări din acest domeniu, între care se remarcă Dicționarul de mitologie generală. Se naște în familia avocatului Eugen Kernbach și a Tamarei (născută Onilă). A fost nepot al poetului Gheorghe din Moldova și al poetei Ana Conta-Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Își petrece copilăria și adolescența în orașul natal, unde urmează Liceul B.P. Hasdeu. În vara lui 1940 se refugiază cu familia în București. Lucrează la "Vremea", apoi la Evenimentul zilei, patronat de Pamfil Șeicaru. În 1942 se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. O întrerupe timp de doi ani pentru a pleca pe front. Revine în 1946 și obține licența în litere și filozofie, continuând în paralel activitatea jurnalistică. Cărți publicate[modificare Kernbach debutează cu un eseu literar intitulat Aspecte din literatura...
1 poezii, 0 proze
își cântă dorul, azi, ghitara
de Mara Mina
își cântă dorul, azi, ghitara o auzi cum curge ? pe fiecare strună-i poposește ploaia și-n fiecare notă-i plânge-un nor. să fie dor? izvor de lacrimi înnodate spre buze-nsângerate în sărutările din...
„Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.O, ce trist și ce-nalt părea Crist...”
de remus eduard stefan
Luni, 23 octombrie 2009. Ora 17.30. Intrăm în Sala Studio, nu înainte însă ca un „gardian” postat în fața ușii să ne însemneze cu numere de identificare. Căci de acum, nici unul din noi nu va mai...
Testament pentru iubire
de Maria Prochipiuc
undeva într-un loc anume oamenii mă uimesc îmi alătur pașii de pașii lor fiecare cuvânt răsună sub clopot când se face noapte ascult uneori singuratică învăț bucuriile pe de rost dorurile îmi...
Dorul de copilărie
de Grig Salvan
Domnul Dinu Petrean e un intelectual respectat în sat, nu doar pentru studiile și cariera lui frumoasă, ci și pentru că e „fiu al satului”, născut-crescut aici la poalele Măgurii, din părinți țărani,...
Pasarea Colibri
de Theodora Lungu
Câteodată îmi plac diminețile la metrou. Azi am trecut prin Marea de Oameni de pe peron, apoi prin Strâmtoarea Aparatului de Taxat și am ieșit la Victoriei, lângă Palatul Guvernului. În fața gurii de...
Limba mea...
de Dumitru Sava
se usucă și mă doare de câtă aftă s-a adunat pe ea englezisme francofonisme hispanisme ungurisme țigănisme mi-o schilodesc toți veneticii sărmana abia mai molfăie cuvinte în centrul țării e...
sunt obosit
de Cezar C. Viziniuck
sunt obosit mă doare-un dor ce nu-l pot înțelege și chiar de încă nimic nu s-a sfârșit în mine-ncepe o nouă lume - o nouă lege cuvintele le simt se sting ușor în mintea-mi obosită ruptă parcă din...
Destinații eterne
de Ioan Grigoraș
- Copite sălbatice-și cer libertatea, Deși le-aparține întreagă cetatea, Vor câmpul să-l treacă și iarba s-o pască, Hrăniți doar cu lapte și mană cerească. Par îngeri de-aproape, privindu-i mai bine,...
Făt-Frumos din lacrimă
de Mihai Eminescu
In vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât germenii viitorului, pe când Dumnezeu calca inca cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pamântului - in vremea veche traia...
Fat-Frumos din lacrima
de Mihai Eminescu
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu calca înca cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pamântului - în vremea veche...
