"Întunericul din urmă…" – 15012 rezultate
0.03 secundeMeilisearchroxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
ȘPȘtefan Petrea
prenume: Ștefan nume: Petrea Născut pe 29 mai 1981. Copilăria mi-am petrecut-o în satul Zorleni, lîngă Bârlad. Pentru un timp mi-am schimbat domiciliul în tîrgul Ieșilor. Acum sunt domiciliat în Bârlad dar locuiesc în Zorleni. Studii liceale. Fost redactor la revista Junimea studențească. Fost student la Psihologie, Teatru, Litere. Boem de profesie, n-am finalizat niciuna dintre cele mai sus amintite. Apariții cu poeme în: - Păreri tutovene - Bârladul - Academia Bârlădeană - Junimea studențească - Înscrisuri artistice - Argeș - Cronica - Aripi tinere - Pași spre infinit - Algoritm literar - Scârț Referințe critice: Argeș, Convorbiri literare, Păreri tutovene... Inclus în antologiile: - Virtualia - Virtualia 2 - Virtualia 3 Debut editorial: Pași în întuneric, editura Timpul, Iași, 2000 A urmat: Jurnal, editura Timpul, Iași, 2004 Refugiul din călimară, editura Junimea, Iași, 2012 Ruj Negru, editura Junimea, Iași, 2014 În pregătire: Sintagma visului (sonete) contact: oceanul_x@yahoo.com
6436 poezii, 0 proze
EBEta Boeriu
Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă și o traducătoare română. S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, și a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan și a etnografului Theodor Capidan, precum și sora poetului Nicu Caranica. A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) și Sibiu (1940-1941). Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la ședințele Cercului Literar de la Sibiu. Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile. Poezii Ce vânăt crâng, 1971 Dezordine de umbre, 1973 Risipă de iubire, 1976 Miere de întuneric, 1980 La capătul meu de înserare, postume, 1985 Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999 Traduceri Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957 Cesare Pavese, Tovarășul, 1960 Giovanni Verga,...
4 poezii, 0 proze
Mihaela Anghel
Intunericul e din ce in ce mai des...dar oare cat de departe este lumina?
19 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
PCPerdaica Andreea Claudia
Gadeste-te la mine ca la o stea desprinsa din tine si dusa in intunericul fara fund.
30 poezii, 0 proze
AMArdelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
GAGiovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
TATarniceri Aurelia
La început, am fost un pumn de lut în mâna Creatorului meu. Cu dragostea Lui, El m-a mângâiat și mi-a dat formă și culoare. Apoi m-a așezat în brațele vieții care să mă ducă la izvoare și să mă umple. Însă pe drum, nu știu cum, am lunecat în abis și m-am transformat în cioburi. El, taina existenței mele, m-a cules bucată cu bucată și m-a așezat în vasul în care adunase toate lacrimile mele. Apoi, a luat lumină din însăși ființa Lui și a așezat-o în inima mea. Și astfel am devenit lumină din lumină, străpungând întunericul și devenind... un strop de divin.
121 poezii, 0 proze
Întunericul din urmă…
de Ana Virlan
„Noapte frumoasă, noapte frumoasă…” au fost ultimele lui cuvinte… dar n-a cunoscut ce neguri am purtat pe umerii mei, înainte de el… Iubitul meu din țărână!!!...l-am vrut lângă mine și, când l-am...
Nisipul călător
de Vlad Moldoveanu
Tot ce te înconjoară e o fantezie…nu există nimic care să îl poți atinge fără să te lovești de iluzii. Minus și plus, alfa și omega, sus și jos – lipsește certitudinea unei dovezi primordiale care să...
Cand ingerii plang
de Florina Petre
Se insera usor si soarele se ascundea incet, dupa copacii din padure lasand in urma lui cerul pictat in zeci de nuante. Trecusera deja trei zile de cand Ana si colegii ei erau in tabara la munte......
Ochii lui Narcis
de Sorana Petrescu Felicia
Ochii ! Cum am putut să pierd din vedere ochii aceia. De bărbat-femeie. Om-șoim. Adult-copil. Înger exorcizat. Ochii care au inventat, primii, compoziția lacrimilor mele. Rătăciții timpului. Două...
Pe dealuri pe munți
de nonciu dragos
PE DEALURI, PE MUNÞI,… (Partea a II-a) Bineînțeles, că nu era mereu la fel de aglomerat, doar când aveau copiii vacanță, în rest venea lume cât să-i mențină în formă și să le alunge singurătatea. În...
Nevoia, Blestemată, De Demoni
de Sorana Petrescu Felicia
Astăzi totul îmi părea schimat. Trecuse doar o singură zi, dar cerul părea că și-a plimbat, pe timp de noapte, particulele de lumină, într-o altă galaxie, lăsând deasupa mea un spațiu gol. Absorbit...
O umbră printre trecători
de Nelia Viuleț
Sunt pe stradă...afară e noapte...o noapte liniștită ca și sufletul meu acum. Pe cer multe stele mă călăuzesc spre o direcție necunoscută mie. Merg fără să știu unde mă duc...spre ce destinație mă...
Pericol invizibil
de Ileana Popescu Bâldea
A mai rămas întunericul din mine alb sau rătăcit printre cuvinte neascultate pe-un drum egal cu răni și bucurii pe care nimeni nu știe să treacă În genunchi sau drept de așezăm uitarea, o ceață...
Magia Noptii
de Catherine Grande
Noaptea…Intunericul ce urmeaza luminii…Visul ce se inchina realitatii si o inabusa prin false amagiri irealizabile in adevar… Noaptea…un mister al naturii…O stafie nevazuta si totusi simtita,care...
Cinci
de Emil Judea
E seară. Stau în pat, mă gândesc la imaginile de neuitat ale memoriei diafane… O casă la munte, aerul adie ușor frun-zele arborilor, frunzele în zbor lin, mângâiate de dorul – sacri-ficiu - al gliei,...