"Însinguratul " – 974 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
Însinguratul
de Rainer Maria Rilke
Precum un călător pe mări departe sunt printre cei care-s mereu acasă; zilele pline stau la ei pe masă, dar mie, zările de chipuri mi-s bogate. O lume atinge chipul meu atent, la fel ca luna poate,...
Însinguratul
de Mihaela Roxana Boboc
Sufletul meu e un puzzle îmi spui câte piese în dezordine și niciun loc unde să-mi culc măștile nu te pot iubi până nu mă completezi pas cu pas te privesc nervos nu fac negoț cu sufletul meu câte...
Însinguratul
de Friedrich Nietzsche
Țipând amar, Cu șuier ciori spre târg coboară: Va ninge iar – Ferice cine are astăzi țară! Stai ca-mpietrit, Privești în urma ta: lung drum e! De ce-ai fugit De iarnă, prostule, în lume? Pustiu tăcut...
Romanță în noapte
de Georg Trakl
Însinguratul umblă mut Prin miezul nopții înstelat, Trezit din vise-i un băiat Cu chipu-n lună sur căzut. Nebuna despletită-acum La geam cu gratii plânge sec. Pe lângă iaz logodnici trec În dulci...
Cântă zeiță….
de Pîrvuloiu Dionisie Constantin
Cântă zeiță tristețea ce veșnic se naște în seara de sub frunte, Amara și binecunoscuta topire a stelei fără nume În demultul însinguratul calendar al fostelor iubiri mărunte, risipite în largul...
Cheamă-te
de Rotaru Mircea
Sufletul meu partea ce a bună Este la tine-nlănțuit, Descătușează-mi noaptea, ziua, Și-am să mă nasc de împlinit. Sufletul meu însinguratul, Rătăcitor, și biruit, Întoarce-te în nopți cu lună Și-ai...
Sufletul vieții
de Georg Trakl
Declin surpând frunziș în noapte, Tăcerea-i spre pădure-apucă. Un sat se-nclină-adânc ca o nălucă. Prin negre crengi îi curg surorii șoapte. Însinguratul o să scape, Păstor pe negre drumuri, poate. O...
Îngerul Pădure
de Sorana Petrescu Felicia
Nu blamați îngerii, din simplu motiv, pentru că există, (atât în suflete, cât și în literatură)! Sunt atât de fragili. Și i-ați speriat deja, îndeajuns de trist, de au început să dispară, în râuri de...
În oglindă
de Ovidiu Vasilescu Macin
Azi m-am uitat în oglindă; în oglinda aceea mare, lac pietrificat, muțenie ori duh încremenit, de sub icoana veche și tristă a Maicii Domnului. Sunt ani și veacuri parcă sunt, de când n-am privit în...
Îndoi întreaga înduminecare
de Adrian Munteanu
experiment aliterativ, litera î Îndoi întreaga înduminecare. Învăpăiat înfrângeri înmurgesc Încremenite-nalturi. Înzecesc Îngeri întorși întâia împăcare. Împovărați, învinșii împietresc Însemnele...
Deja-i o veșnicie
de Dumitru Mălin
În muntele de piatră, cu umeri grei de nori E casa noastră, mamă, rămasă-nsingurată Tu nu mai ești acolo cu pașii tăi ușori Să-i mai deschizi fereastra, ori lanțul de la poartă. Tu ești doar aer...
În întuneric
de Georg Trakl
Sufletul atinge glasul primăverii albastre. Sub umede crengi înserate Fruntea-îndrăgostiților căzu în fiori. O, crucea-nverzită. În discuție sumbră Se recunoscură bărbatul și femeia. Pe lângă zidul...
Reîntoarcere
de Georg Trakl
Când seara respiră pace-aurie În fața pădurii și-a pajiștii sumbre Un privitor este omul, Păstor sălășluind în liniștea amurgită a turmelor, În răbdarea fagilor roșii; Atât de limpede căci toamnă s-a...
În întuneric – 1-a variantă
de Georg Trakl
Nicicând chipul de aur al primăverii; Sumbru râset în aluniș. Hoinăreală de seară-n pădure Și strigătul plin de ardoare al mierlei. Toată ziua vuiește în sufletul străinului dogoritorul verziș....
Alien
de marin badea
Îi spuneai simplu: la copac. Nici acum nu ai habar din ce specie era acel arbore, voi îi spuneați Stejarul, te uimea dimensiunea acestuia, tulpina o puteați cuprinde numai dacă vă înlănțuiați mâinile...
Cât timp omul
de Lucian-Horațiu Hînsa
Se pierd în clopot clipele înaintașilor noștri Coborând în văi de neconceput, Se sfarmă-n dangăt dorința de început- Pierdut e totul în calea morții. Turlă înălțată peste vremuri imemorabile, Difuz,...
CATEVA PORTRETE UMANISTE
de Ilinca Bernea
Câteva portrete umaniste PROLOG Constat după aproape trei decenii de existentă că mă atrag golanii. Mai întâi sa justific termenul deoarce conține o doză de vacuitate care a generat probabil și...
Doua vesti inghetate
de Remus Cretan
In toiul iernii s-a anuntat ultima zapada. Celelalte vesti inghetasera pe drum. Exista o mangaiere in aceasta tristete, toti putem avea candva un astfel de sfarsit inghetat in plina iarna. Suntem...
Ființa duminicală
de Corneliu Traian Atanasiu
Bucuria pare ceva de la sine înțeles , firescul, spontanul, nemediatul trăitului: simți, te simți cuprins de bucurie. Se-ntîmplă pur și simplu. De ce însă, în situații similare, unii se bucură și...