Însinguratul
Poezii – Ed. Univers 1980
de Friedrich Nietzsche(2018)
1 min lectură
Mediu
Țipând amar,
Cu șuier ciori spre târg coboară:
Va ninge iar –
Ferice cine are astăzi țară!
Stai ca-mpietrit,
Privești în urma ta: lung drum e!
De ce-ai fugit
De iarnă, prostule, în lume?
Pustiu tăcut
La poarta lumii-ți va răspunde!
Cel ce-a pierdut,
Ce tu-ai pierdut, nu stă niciunde.
Stai pal acum,
Damnat să pribegești pe geruri,
Ca orice fum,
Râvnind mereu geroase ceruri.
Zbori, păsărea,
Cântând ca-ntr-un pustiu! – Nebune,
Ia-ți inima
Și-n gheață și dispreț ți-o pune!
Țipând amar,
Cu șuier ciori spre târg coboară:
Va ninge iar –
E vai de cel ce n-are țară!
Traducere Simion Dănilă