Căutare

Născut 06.07.1920, Cacica – decedat 21.12.1981, Sadova (Suceava). Poet, prozator, dramaturg, traducător, studii juridice la București. Redactor, colaborator la revistele literare: "Zori noi", "Săteanca", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară", "Steaua", "Ateneu" etc. Opera: "Poezii", 1940; "Scrisori de la tata", 1949; "Raiul de aur", 1951; "Se risipește negura", 1951; "Valea fierului", 1953; "Huțulca", 1953; "A venit un pui de om", 1957; "În munții de miazănoapte", 1959; "A doua tinerețe", 1960; "Omul de la ora 13", 1964; "Satul cu oameni frumoși", 1975; "Poemele de acasă", 1977; "Cerbul singuratic", 1978.

2 poezii, 0 proze

George Bacovia

George Bacovia ( n. 4/17 septembrie 1881, Bacău - m. 22 mai 1957, București) a fost un poet simbolist român. Scrierea sa poetică a făcut parte din curentul cunoscut ca "simbolism dar și-a dovedit modernitatea și a rezistat probei timpului: Bacovia a fost unul din cei mai mari poeți interbelici, alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu. George Andone Vasiliu (numele de naștere al poetului) s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și al Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreaga, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din...

372 poezii, 0 proze

Tinca Mihai-Paul

Am mușcat viața în zori, Ș-am început a o îngurgita Cu grele, veselii, dragi fiori, Ce azi, încep a-i cam uita! Vă salut dintre memorii, Din viitoarele clipe de trăit, Īntr-un prezent cu molii, Cu mult-putin de lămurit!

382 poezii, 0 proze

pop romeo

Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com

869 poezii, 0 proze

Alexandru Colorian

Alexandru Colorian (n. 18 martie 1896, d. 2 octombrie 1971) a fost un poet român asociat cu simbolismul. Opere * 1917: Poeme de război urmate de Basmul morții, 1917 * Preludii în zori, Institutul de Arte Grafice "Îndreptarea", București, 1928 * Inscripții pentru Balcic, București, 1937 * Stampe italice, Tip. Sf. Mânăstiri Cernica-Ilfov, București, 1939 * Poema eternă; Basmul copilăriei; Basmul iubirii; Basmul morții, București, 1941 * Poeme alese, București, 1942 * Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Exil, Tipografia Cernica, București

8 poezii, 0 proze

Nicolae Labiș

Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...

0 poezii, 0 proze

constantin cristescu

debut in 1974 in revista"IZVOARE" Campulung-Moldovenesc.Colaborator la"Zori Noi,Clopotul,Gazeta de Botosani.Particip la infiintarea zirului'Atitudunea" in 1989 si editeaza primul volum"Ratacitor prin pustiul de oameni"In prezent membru al cenaclului'Constantin Draxin"

13 poezii, 0 proze

Nicole Brossard

Nicole Brossard s-a născut în 1943, la Montreal, terminând studiile universitare în același oraș. A început să publice din 1965, operele ei apărând în mai multe reviste canadiene și străine. A publicat volumele : Zori de sezon (1965), Să muști din carnea ta (1966), Masculin Gramatical (1974), Partea pentru tot (1975), Mecanique Jongleuse (1975), Centrul alb, poeme 1965-1975 (1978) și altele. A primit premiul Gouverneur general, în 1975, pentru cartea Mecanique Jongleuse. Este co-fondatoarea revistei La barre du jour, a jurnalului feminist Les Tetes de pioche, precum și a colecției Delire, a edițiilor Parti pris. Opera ei a fost tradusă în mai multe limbi, Nicole Brossard fiind considerată ca una din înnoitoarele din Quebec, după 1966.

4 poezii, 0 proze

Cesar Abraham Vallejo

Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...

13 poezii, 0 proze

Doina Wurm

Poate că ar face pe unii să zâmbească ....sunt AGRONOM de meserie[cu ani in urmă se punea problema dacă cei din"TAGMA" noastră suntem intelectuali sau nu ] Dece ne desconsiderați, Dece suntem o tagmă denigrată Ca stăm la sat,in bezna,cu mintea-ntunecată, Ca suntem limitați,necultivați, E-o afirmație ,nefondată , Când noi avem deschise orizonturi largi Și ...SUPRAFAȚA CULTIVATÃ ?? *** Zilnic din zori si pâna-n seară, Prin lanuri fac tura, Să văd lanul de secara, de grâu ,de orz si ..IN CULTURA. *** Strădania mea -n agricultură, Nu este deloc efemeră, C-am reușit,in premieră, S-o urc in pom,ori...pepinieră *** Si tot in premieră am reușit, Un rezultat ,demult râvnit , Cu foarte mult ..discernământ Să pun agricultura la ...pamânt! *** De ani de zile pe ogoare, Vara ,sub razele de soare, In bataia vantului, Fac ...umbra pamantului! *** In cenaclu cu atâția invățați, Strălucitori,plini de cultură, Domnilor, vă rog, ,nu vă jenati, Mă simt ca pe tarla-n agricultură ! *** așa că.. Acum ,in...

18 poezii, 0 proze

În zori, poemul

de marlena braester

in zori se trezește poemul din haosul ordonat al vocilor noastre sălbatice e încă noapte în cuvinte deodată - scânteierea, scăpărarea vocalei în voce

poemul

de ovidiu cristian dinica

se scrie în zori o dată cu emoția ochiului de a se desprinde din umbră, nu va solicita dioptrii ca o garanție că va putea zbura, că va putea vorbi, dar mai ales va dori să vadă conturându-se ziua pe...

Poemul din visul iubirii.

de Gavrilovici Viorel

Iubirea mea de catifea și munții plâng în urma ta și cerul plânge-acolo sus că el iubirea ți-a adus, el zace învelit în za ca o mireasă-n nunta sa și fulgi de stele cad sus ce peste tine a apus. Sunt...

Poemul meu ratat de Sânziene

de Mihai Leoveanu

nu se aude nu se mai aude pasărea ce se despică-n zbor deasupra orașelor oprite în care trenurile cară pământ pe false linii moarte intră vagoanele-mascul în clădirile albe și somnul erotic se scurge...