Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"În orice zi o șansă"25007 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
45 rezultate

În acte esti viu

ColecțieEbook63 texte

Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1

de Traian Calin Uba

cortina

ColecțieRubrică9 texte

În spatele cortinei

portret

portret

ColecțieRubrică12 texte

Portret în ulei de măsline

versuri_antigenitive

ColecțieEbook42 texte

volum în pregătire

de Luminita Suse

lumea_inocentei

ColecțieRubrică0 texte

Călătorie în lumea inocenței

de Anisoara Iordache

Aida BoldeanuAB

Aida Boldeanu

AutorAtelier

Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...

12 poezii, 0 proze

Alin Stelian DobreAD

Alin Stelian Dobre

AutorAtelier

00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...

10 poezii, 0 proze

ilona braicaIB

ilona braica

AutorAtelier

M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....

26 poezii, 0 proze

OS

Olteanu Marius Stefan

AutorAtelier

Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cand nimeni nu te-a facut sa suferi. Danseaza ca si cand nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Traieste ca si cand ar fi ultima zi pe pamant. Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru.

1 poezii, 0 proze

Florea Maria MirabelaFM

Florea Maria Mirabela

AutorAtelier

Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...

6 poezii, 0 proze

Ionelia TuguiIT

Ionelia Tugui

AutorAtelier

Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...

14 poezii, 0 proze

T

Tiamat

AutorAtelier

M-am născut din cenușa revoluției, în scrumul încă fierbinte al comunismului, sub cele dintâi raze limpezi și blânde ale libertății. Trăiesc în semnul racului, mai mult înapoi decât înainte, sub zeci de regrete renasc în fiecare zi, mereu alta, cu noi vise împrăștiate într-o minte zăpăcită, mai dezechilibrată pe zi ce trece. Mi s-a spus că sunt idealistă. Mi s-a mai spus că pot reuși orice îmi propun. Eu îmi cânt mereu printre gânduri dorința de a-mi dori ceva. Și nu mai am răbdare deloc. În viitor sper să mă iubească lumea și să fiu cât mai puțin mediocră.

2 poezii, 0 proze

mircea trifuMT

mircea trifu

AutorAtelier

A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...

812 poezii, 0 proze

IC

ioana carbunar

AutorAtelier

Cred in iubire mai mult decât în orice...iubind devenim cu adevărat oameni. Restul e doar o pală încercare de a mima viața. Sensul vieții îl dă doar forța cu care poți dărui, iubi și lăsa ceva în urma ta. Să știm că pe unde trecem rămâne un miros și un gust plăcut în mințile celor care ne-au cunoscut.... Sunt convinsă că doar iubind devenim întregi...un om se întregește prin alții și el la rândul lui întregește pe alții. Să zburăm unul spre celălalt!

9 poezii, 0 proze

RI

Rogozea Isabela

AutorAtelier

Si cand te gandesti ca in orice moment totul poate sa piara..... In singuratatea noastra universala,nascuti accidental dintr-un pamant tacut,traind la voia intamplarii,ne inhamam la trairi peste limita supravietuirii iar strigatele noastre au ecou indepartat, se lovesc de galaxii si apoi pier epuizate in neant.Cine poate definii dreptatea in cazul de fata? Am luptat secole intregi pentru ea si inca mai luptam...insa firea ramane aceeasi:nedreapta si fara mila.

1 poezii, 0 proze

În orice zi o șansă

de Calancea Eugenia

Magnolia, floarea primăverii cu al ei miros îmbietor... O frumusețe rară ce te duce în visare, dincolo de imaginație uneori... Viața nu se poate scrie în cuvinte ușor... Așa e viața mea și-a ta, se...

PoezieAtelier

Vreau o Românie a bunului-simț!

de Elisabeta Branoiu

Înaltele idealuri râvnite de Domnul Președinte al României, Traian Băsescu Vreau o Românie în care pensiile să fie de bun-simț! Fiecare român trebuie să aibă o pensie decentă după o viață de muncă....

Atelier

într-o zi vei crește mare

de Marius Constantin

într-o zi vei crește mare, Marius când vei aștepta metroul și te vei gândi că asta nu e viața ta și femeia care râde cu poftă de viață în fața unui telefon nu va fi iubirea ta și roțile de oțel ale...

PoezieAtelier

Anghel Pop

de Leonard Ancuta

Eram deja în a treia lună de singurătate. Prietena mă părăsise pentru un tip cu merțan și proprietar de bar, iar eu în perioada asta nu făcusem decît să mă gîndesc că mi-o aranjasem cu mîna mea....

ProzăAtelier

Șah la regină - Capitolul XII (2)

de Helia Rimoga

I se părea de primă importanță acum să recupereze manuscrisul Tatianei. Merseră într-o zi ea, Horia și tanti Lenuța în acel loc trist de la marginea capitalei, loc al câinilor și gunoaielor. Nu se...

ProzăAtelier