"În față la Louvre." – 25007 rezultate
0.03 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
cortina
În spatele cortinei

portret
Portret în ulei de măsline
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
lumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
ALEX FLOREA
Elev in clsa a10-a,la STIINTELE NATURII. Imi place teatrul si de accea am pus acest motto.Eu cred ca suntem o lume, si existam in acelasi timp dupa si in fata acetei CORTINI.Este trist ca ne rusinam sa aparem asa cum suntem pe scena.Poezia, cred, prin instrumentul esential-eul liric-este cortinarul ce incearca sa traga ...cortina...
7 poezii, 0 proze
Daniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
Corina-Oana
Sunt la inceput,si cand voi avansa putin cate putin ma voi afla in fata unui alt inceput.Cand pasii mi se vor citi astept doar critici pozitive.Cum altfel sa ma avant intr-un nou inceput?
1 poezii, 0 proze
Babette Deutsch
S-a născut în 1895, la New York City. A ținut prelegeri asupra “Poeziei secolului douăzeci” la Universitatea din Columbia. Babette Deutsch este autoarea mai multor volume de poezie și critică literară. A tradus din opera lui Pușkin, Rilke și alții. Pentru operele sale literare a obținut numeroase premii, precum și titlul de Doctor honoris causa. E membră la National Institute of Arts and Letters și e considerată a fi decana literelor americane. A fost căsătorită cu scriitorul A. Jarmolinski. Poemele Babettei Deutsch au fost înmănuncheate în volumul “Selected Poems”. Caracteristic pentru opera autoarei este stăpânirea de sine în fața emoțiilor de tot felul cu care te întâmpină viața. Lirica ei dramatic picturală oferă momente ale vieții de fiecare zi, din care străbat convingerile și experiența sa, dar fără sentimentalism. Poemele, exemplare în sens clasic, înfățișează aspirațiile unui adevărat artist. Pe lângă harul poetic, ea deține și forța de a-și struni poezia, însușindu-și...
1 poezii, 0 proze
Nicolae Țațomir
Născut în târgul Hârlău, județul Iași, la 2 februarie 1914. Își petrece copilăria în satul Belcești unde tatăl său Vasile Țațomir a fost medic de plasă timp de 20 de ani. Mama, Aurelia (născută Gheorghiu), o femeie foarte cultă, a scris poezii, unele publicate sub pseudonim. Adesea recită în fața copiilor versuri din Eminescu, Vlahuță, Lamartine, Hugo, Goethe, Heine. În tinerețe a fost atras de pictură, dar pasiunea pentru literatură a fost mai puternică. N. Țațomir face studii elementare și licențiale la Iași. Între 1932 și 1936 urmează cursurile facultăților de drept, filozofie și medicină. În 1936 își ia licența în drept. În 1947 își trece examenul de doctorat cu teza Criminalitatea în literatură. Între 1938 și 1948 este judecător. Din 1948 este profesor la Facultatea de drept a Universității \"Al I Cuza\" Poetul debutează, la îndemnul lui George Topârceanu, în \"Adevărul literar și artistic\" și \"Bloc\", 1933, și consideră că al doilea debut a fost la \"Însemnări ieșene\", 1936....
8 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
Dragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
Andre Donescu
- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com
99 poezii, 0 proze
Jurca Bianca
invat din greseli si imi place sa traiesc viata la extrem, dar cateodata singurul loc in care ma simt bine si in care simt ca traiesc este biroul in fata caruia se intampla magia . . . arta creatiei. . . poezia. :)
5 poezii, 0 proze
Andrea Zanzotto
S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...
1 poezii, 0 proze
În față la Louvre.
de Mihail Bădică
Să intru înăuntrul muzeului și să văd Umbrele Trecutului, pe care deja le-am învățat din cărțile frumoase, de artă, cu poze, pe dinafară? Sau să m-așez la o masă de la terasa din apropiere, cu un...
Portret de fată
de rata octavian
În ochii tăi citesc opal, Dă-mi voie să mă pierd în ei, Ca în oglinda unui val, Dă-mi voie să mă pierd în ei. Și-n al tău zâmbet când zâmbești, Ca-nopțile Sheherezadei, Se adună o mie de povești,...
Lui Dumas
de Adrian Nicula
Din roman cobor în Paris, metropola-aventurilor galante. Martora intrigilor de la curte, a balurilor elegante, Parisul, leagăn al artei și literaturii, Parisul legendar, Fiecare colț de stradă...
CÂTEVA GÂNDURI DESPRE MUZEU, CANTITÃÞI, MATERIALITATE ȘI ÎNCRUCIȘARE
de Horia Bernea
Al cui e muzeul? Orice muzeu arată. Diferența dintre modul cum arată un muzeu și felul în care a fost arătată Crucea, atunci când a fost găsită, este probabil foarte mare. De ce mă duc eu la muzeu?...
logodnă
de mircea lacatus
te-am privit cu ochi păgâni și-ai dus repede mâinile la pântec te-ai temut să nu zămislești pe loc un copil bălai cu aripi negre lungi așa caut mereu în ochii femeilor ca un condamnat la moarte...
